CEI SAPTE ANI DE ACASA / "DIN SUFLET PENTRU MAMA" / EDUCATIA IN FAMILIE - EDITIA 2021

IMPORTANȚA EVALUĂRII INIȚIALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

IMPORTANȚA EVALUĂRII INIȚIALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Autor: 
PROF. ITINERANT ACHILĂRIȚEI MARIA

IMPORTANȚA EVALUĂRII INIȚIALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. itinerant ACHILĂRIȚEI MARIA

Școala Profesională Specială ,,Sf. Stelian” Botoșani

 

În cadrul științelor educației, evaluarea înseamnă cunoașterea, explorarea și previziunea factorilor și condițiilor care asigură buna funcționare a procesului instructiv-educativ. Este una din premisele fundamentale ale proiectării și organizării întregului program de pregătire și integrare școlară și profesională a tinerei generații. Alături de predare și învățare, evaluarea reprezintă o funcție esențială și o componentă a procesului de învățământ. Cele trei forme de evaluare (inițială, formativă și sumativă) sunt în relație de complementaritate. Evaluarea didactică este o acțiune complexă, un ansamblu de operații mentale, acționale, intelectuale, afective, atitudinale care se presupune că apreciază: conținuturile și obiectivele ce trebuiesc evaluate; în ce scop și perspectivă se evaluează; când se evaluează; cum se evaluează; în ce fel se prelucrează datele și cum sunt valorizate informațiile; pe baza căror criterii se evaluează. Sorin Cristea (1997) afirmă că cunoațterea capacităților de învățare a școlarilor este o condiție hotărâtoare pentru reușuta actului didactic.

 Evaluarea inițială se realizează la începutul unui program de instruire, ciclu de învățământ, an școlar și oferă școlarului și profesorului o reprezentare a potențialului de învățare, dar și a eventualelor lacune ce trebuie completate și a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătățire. Ea nu își propune aprecierea performanțelor globale ale elevilor sau ierarhizarea lor și astfel se recomandă raportarea la bareme de evaluare (apreciere). Scopul evaluării inițiale este mai bine atins atunci când reușim să-i determinăm pe elevi să fie receptivi și să ințeleagă importanța evaluării școlare, pentru ca ei să trateze cu seriozitate rezolvarea sarcinilor propuse, să le fie trezită motivația cunoașterii și dorința soluționării corecte a problemelor enunțate. Înțelegând-o ca un exercițiu util activității de învățare și nu ca o evaluare propriu-zisă care implică emoții, mai ales că rezultatele ei nu se consemnează în catalog, școlarii se pot concentra liber și în mod expres asupra rezolvării itemilor propuși și astfel rezultatele ei pot reflecta obiectiv dacă elevii au pregătirea necesară crării premiselor favorabile unei noi învățări. Ausubel preciza în legătură cu evaluarea inițială că ”ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare. Asigurați-vă de ceea ce el știe și instruiți-l în consecință”. Pe baza informațiilor evaluării inițiale se planifică demersul pedagogic imediat următor și eventual a unor programe de recuperare. Pentru ca evaluarea inițială să fie urmată de rezultatele scontate, e nevoie să se țină seama de: tratarea diferențiată a elevilor; selecția riguroasă a conținutului învățarii; utilizarea a acelor metode și procedee didactice care să antreneze cel mai mult capacitățile intelectuale, care asigură învățarea activă și formativă; îmbinarea eficientă și alternarea formelor de activitate la clasă (frontală, individuală și pe grupe). Evaluarea inițială este utilă pentru refacerea sau remedierea unor stări de fapt, pentru aplicarea unui scurt program de recuperare sau de refacere a noțiunilor fundamentale ce vor fi implicate în susținerea învățării următoare, pentru a omogeniza, într-un fel, fondul de cunoștințe și abilități indispensabile unui nou proces. Pentru a crește impactul pozitiv al evaluării inițiale, se evidențiază reușitele copiilor până în acel moment. Aceste reacții contribuie la creșterea încrederii în forțele proprii și catalizează energiile noi în direcția realizării planului individualizat de învățare. Atenția va fi concentrată întotdeauna pe aspecte care pot face obiectul schimbării, cu evitarea supraîncărcării elevilor cu excesiv de mult feedback transmis într-o singură sesiune. Se vor urmări căile de mers împreună înainte, prin împărtășirea ideilor și explorarea soluțiilor posibile și nu prin formularea excesivă de sugestii. Întotdeauna să alegem cu mare atenție itemii care alcătuiesc evaluarea inițială și să ținem seama de prevederile curriculumului.

Începând din anul școlar trecut, am început să utilizăm din ce în ce mai mult aplicațiile și platformele în activitatea noastră didactică, atât în predare cât și în evaluare. Acestea apropie elevii de materiile pe care le predăm dar și o asimilare rapidă a conținuturilor predate și evaluate, într-o manieră plăcută Referitor la clasificarea acestor instrumente în acord cu nivelurile taxonomice definite de Benjamin Bloom și actualizate (Karthwohl 2002), trebuie să menționăm că există aplicații care se adresează fiecărui nivel în parte. Astfel, au fost realizate instrumente care pot fi utilizate în cadrul lecțiilor pentru atingerea unor obiective care vizează procese cognitive, precum recunoașterea sau înțelegerea, dar avem și aplicații care vizează procese cognitive complexe precum analiza, evaluarea, dar mai ales procesul de creație. Voi prezenta două instrumente ce se pot utiliza la clasă și anume: Kahoot și Storybird, atât pentru atingerea unor obiective cognitive aferente nivelurilor de bază, precum înțelegerea cât și pentru nivelurile superioare, unde avem de-a face cu crearea unor produse de activitate originale, care să valorifice cunoștințele, competențele și potențialul creativ al elevilor. Aplicaţia Kahoot (kahoot.com) este un instrument care poate fi utilizat la orice vârstă, la orice disciplină și care transformă învățarea într-o joacă. Aplicația este disponibilă gratuit online și presupune existența unui calculator care afișează o serie de întrebări cu patru variante de răspuns; elevii se înregistrează utilizând un cod pin furnizat de aplicație prin intermediul profesorului. Ei pot participa la joc individual sau în echipe. Setul de întrebări poate fi realizat de profesori din contul acestora sau poate fi selectat dintr-o listă de „jocuri” disponibile. Cadrul didactic deține controlul asupra desfășurării activității; el decide când începe jocul și când trece la următoarea întrebare. Răspunsurile elevilor trebuie să fie marcate într-un timp stabilit anterior de profesor, prin selectarea de pe terminalele lor mobile a variantei pe care o consideră corectă. După ce timpul expiră, este afișat răspunsul corect, iar elevii obțin astfel feedback asupra cunoștințelor lor. Storybird (storybird.com) este o aplicație care permite crearea de povești ilustrate, utilizând resursele disponibile online .Ca majoritatea instrumentelor, aceasta are un nivel care poate fi folosit gratuit și unul care implică achiziția unor opțiuni suplimentare, precum posibilitatea de a imprima povestea creată pe site. Elevii creează mini-cărticele de povești pornind de la modele oferite de platformă și desene disponibile online; rezolvă teme trasate de profesor și pot să ia parte la teme periodice propuse de administratori. Aplicația se poate utiliza și în realizarea unor proiecte extracurriculare care să stimuleze creativitatea elevilor, să le dezvolte competențele digitale, lingvistice și artistice

Procesul evaluativ își îndeplinește pe deplin funcția majoră numai atunci când, atât profesorii cât și școlarii reușesc să colaboreze nu pentru că trebuie, ci pentru că își doresc acest lucru, fiecare îmbunătățindu-și comportamentul în funcție de reacțiile celuilalt.

 

BIBLIOGRAFIE:

Cristea, S., 1997, Pedagogie, vol.II, Editura Hardison, Pitești.

Radu, I. T., 1981, Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, Editura Didactică și Pedagogică București.

Radu, I. T., 2000, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Karthwohl 2002 – David Karthwohl, A Revision to Bloom’s Taxonomy. An Overview, în Theory into Practice, volum 41, nr. 4, The Ohio State University, p. 212-218. Song 2015 – Meiyi Song,

Stoica, A., 1998, Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță, Editura Humanitas Educațional, București.

www.getkahoot.com/

www.storybird.com/