AUTOR: PROF. BIRA NICOLETA- NARCISA (SCOALA GIMNAZIALA “SPIRU HARET: – OLTENITA; JUD. CALARASI)

Transferarea tuturor activitatilor didactice de predare, invatare si evaluare in mediul on-line ridica multe semen de intrebare profesorilor, in incercarea acestora de a identifica cele mai bune metode de a lucru cu elevii la orele de limba in general, si, in particular, la cele de limba engleza.
Schimbul de informatii, de opinii, comunicarea, Interactiunea profesor- elevi trebuie obligatoriu sa fie o relatie bi-directionala, in niciun caz unidirectionala, bazata strict pe predarea de catre profesor a unui cumul de notiuni, teorii, opinii; atata timp cat studentii nu se implica in activitatile comunicationale care urmaresc imbunatatirea competentelor lor de diverse tipuri (ascultare, vorbire, scriere, citire), nu se poate vorbi de eficienta sau progres din partea elevilor, la orele de limba. Astfel ca, marea provocare a profesorului este aceea de a gasi formele cat mai potrivite de a-i motiva, implica si inspira pe copii, asa incat sa se lase atrasi in activitati de invatare si exersare a limbii, placute, interesante, care sa le ofere prilejul sa comunice cat mai mult si cat mai bine in limba straina respectiva. Poate ca tocmai trecerea intregii activitati didactice in on-line este marele test, acela de a intruni profesorii, si de aceasta data, in circumstante cu totul noi si solicitante, rolul lor de designer al lectiilor, al activitatilor didactice, de organizator, de facilitator si sursa de informare, dar si de suporter al elevilor in incercarea lor de a realiza sarcini de lucru in limba straina, fie ca sunt oorale, fie scrise; nu trebuie neglijat ca profesorul cu vocatie sau foarte bine documentat, gaseste intotdeauna modalitatea de a-I inspira si atrage pe copii catre noile provocari propuse la orele de curs.
Mi-am pus problema, asadar, cum sa gasesc forma cat mai eficienta si atractiva, asa incat sa le trezesc elevilor mei interesul si preocuparea de a scrie in limba engleza, de a crea texte cat mai originale, de a le consolida increderea in ei insisi cand isi evalueaza cunostintele si competentele; este nomal sa fie la inceput retinuti sau mai greu motivabili, deoarece nu stapanesc toate resursele de lexic si mecanismele gramaticale inca din prima zi, insa ghidarea pas- cu –pas printr-o serie de exercitii special concepute sa ii sustina, ar putea fi cheia ideala, atat pentru elevii care stapanesc bine sau foarte bine limba respective, cat si pentru cei care se considera incepatori, nesiguri, cu tendinta de a se retine si de a participa cat mai putin in diversele contexte educationale in care se gasesc pusi la un moment dat la orele de limba straina. In acest tipar de comunicare scrisa ghidata sau asistata gradual, se incadreaza sarcinile didactice de a scrie compuneri pe baza de imagini, sau cu unele fragmente impuse (inceputul, sfarsitul compunerii fixat inca de la bun inceput), sau chiar pornind de la o situatie particulara data sau de la un anume titlu. “Desprinderea” va fi, bineinteles, treptata, pana la a se atinge de catre elevi autonomia in scriere, si bineinteles, vorbire, caci la inceput trasam sarcini de scriere de compuneri cu cat mai mult suport material oferit: o serie de imagini sugestive, care sa sugereze “bornele” in dezvoltarea naratiunii cerute, un inceput fix, dinainte stabilit, sau un anume final (de cele mai multe ori un happy-end, care sa dea satisfactia copilului legata de aceea ca binele intotdeauna invinge; sau chiar un final lasat intentionat ne-solutionat pentru a incita interesul si a crea impresia de suspans si mister, atat de indragite de scolari; a se vedea “delicioasele” compuneri “de groaza” (spooky-tales) de Halloween); totodata, putem sa furnizam in sprijinul elevilor o serie de cuvinte si expresii care trebuiesc incluse in compunerea trasata, la inceput volumul lexicului fiind mai bogat, sau chiar oferindu-le in sprijin ideile principale, asa incat elevii sa porneasca increzatori pe drumul “scrierii de compuneri”, cu suport si ghidare indeaproape din partea profesorului, urmand treptat “sa se desprinda” de orice sprijin astfel oferit, ajungand in cele din urma la a crea, in mod din ce in ce mai independent, propriile povesti sau descrieri, propriile compuneri, unice, originale.
Din fericire, exista material didactic din care sa ne inspiram pentru a concepe astfel de “schelete” ale unor compuneri ghidate, fie prin imagini, fie cu vocabulary sau idei fixe, cu inceput sau sfarsit impus si,- de ce nu?-, cu o idee inserata la mijlocul naratiunii, uneori, provocand elevii sa respecte o structura, initial, apoi incurajandu-I sa aleaga propriile trasee imaginative pe care vor merge in crearea compunerii “perfecte” (este un fel de a spune, caci elevii considera compunerea perfecta pe aceea care atinge exact asteptarile personale, sau care are efectul scontat asupra profesorului si celorlalti colegi, care formeaza impreuna auditoriul sau publicul lor. De aceea, compunerile scrise trebuie citite in clasa, apreciate pozitiv de catre professor, feed-back-ul gramatical fiind chair mult mai putin important cand este vorba de acest aspect, de writing; cee ace trebuie urmarit in primul rand este sa facilitezi, sa inspiri, sa motivezi sis a sprijini copilulin a scrie cee ace isi doreste sau imagineaza, fara ingradiri, retineri sau prea multe “corectii” facute de fata cu ceilalti elevi, auditoriul a carui apreciere este extrem de importanta pentru “ micul scriitor” in limba straina; erorile de exprimare, de gramatica trec in plan second la orele de scriere de compuneri, profesorul cautand discret prilejul de a-l corecta pee lev, insa in niciun caz nu acum este momentul oportun, caci acum studentul se vede in postura dificila, dar satisfacatoare, de a scrie in maniera proprie, cu ideile sale, o compunere care s ail multumeasca in primul rand pe el, si apoi pe mentor si pe colegii care o asculta.
Cee ace este chiar mai important, este rolul de evaluare pe care scrierea de compuneri il poate indeplini, caci un text scris de elev poate “radiografia” cu usurinta intregul “bagaj” de cunostinte lingvistice ale elevului evaluat, oferind masura clara a nivelului de competente pe care acesta il are legat de scriere si nu numai; un elev care citeste foarte mult, de pilda, va avea o compunere bazata pe imaginatie mai bogata, cu un vocabular mai dezvoltat, lucru lesne de evaluat de catre professor la simpla analiza sau ascultare a unei compuneri; toate aceste lecturi, exercitii, sarcini de lucru pe care elevul le face duc categoric la imbunatatirea competentelor sale lingvistice (competenta de writing/ scriere, speaking / vorbire, imaginatie dezvoltata si nivelul vocabularului imbogatit; reading/ cititul se va ameliora si el, bineinteles, odata cu exersarea in domeniul compunerilor, caci invariabil aceste competente “cresc” impreuna, au legatura si se influenteaza un ape cealalata)
CONCLUZIE: Compunerea poate fi deci o modalitate extraordinar de utila si eficienta in EVALUAREA nivelului de cunostinte lingvistice ale elevilor, de masurare a nivelului lor de competente legate de limba straina pe care o studiaza. Scrierea de compuneri este o activitate deosebit de complexa, care antreneaza practice tot ceea ce cunoaste elevul in materie de limba straina, insa ii da si ocazia acestuia de a se documenta suplimentar, prin aceea ca exploreaza idei noi, cuvinte noi, si le expliciteaza din dictionar la nevoie, in incercarea lui de a scrie cu orice pret compunerea imaginata, sau sugerata de professor la ora de curs.