Avem nevoie de evaluare!
Mediul educațional este foarte complex. Alain Kerland consideră că evaluarea se face pornind de la următoarele întrebări cheie:
Pentru ce se face evaluarea (care sunt funcțiile acesteia)?
În raport cu ce se face evaluarea (care este sistemul de referință, care sunt criteriile evaluării)?
Pentru cine se face evaluarea (care sunt destinatarii evaluării)?
Ce se evaluează (conduite, rezultate, procese, evoluții)?
Cu ajutorul căror instrumente și prin ce proceduri se face evaluarea?
Etapele evaluării
Structura procesului de evaluare cuprinde următoarele trei etape : verificarea, măsurarea și notarea.
Verificarea presupune colectarea de informații referitoare la nivelul performanțelor școlare ale evaluaților, respectiv cunoștințe, abilități, capacități, competențe, comportamente și atitudini prin aplicarea unui ansamblu de strategii, metode și instrumente.
Măsurarea reprezintă acțiunea de interpretare și aprecierea performanțelor celor evaluați prin raportarea lor la indicatori de performanță, la standarde de performanță, la criterii de evaluare.
Notarea presupune precizarea exactă, rafinarea semnificației atribuite prin măsurare, prin emiterea unor judecăți de valoare asupra rezultatelor și adoptărea deciziei.
În actul evaluativ se asociază rezultatele cu scări de notare și se acordă note. Notarea reprezintă acțiunea cadrului didactic de apreciere prin note școlare a progresului școlar realizat de elevi, respectiv cuantificarea nivelului lor de cunoștințe, abilități, capacități, atitudini, aptitudini.
Forme de evaluare
În literatura de specialitate formele de evaluare sunt structurate în:
metode tradiționale: probe orale, probe scrise, probe practice;
metode complementare (moderne): observarea sistematică a comportamentului, referatul/eseul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
Sunt forme de evaluare care se pot aplica și în evaluarea online, dar cu excepții.
În oricare din formele de evaluare prezentate, în momentul se realizează structura testului de verificare trebuie să avute în vedere corelarea conținutului cu obiectivele învățării: cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză, evaluare, aptitudini și deprinderi.
După elaborarea testului acesta trebuie validat, adică recunoaște dacă acesta măsoară ceea ce este destinat să măsoare.
Validitatea testului este un proces care poate produce rezultate corecte abia după mai multe cicluri de examinare. În evaluările online ar trebui să ne asigurăm că testul a fost obiectiv și fidel prin compararea graficelor de tip Gauss aplicate pe rezultate obținute de diferite generații de elevi.
Cu ajutorul calculatorului, evaluarea este poate fi făcută instantaneu, elevul primind un punctaj pe loc. În acest caz este o evaluare cu un feedback insuficient, deoarece comunicarea notei nu oferă nici un indiciu explicativ cu privire la ce a greșit sau de ce a greșit elevul. Dar acest fapt poate declanșa noi eforturi de învățare/înțelegere, dar numai în cazul anumitor elevi. Sunt unii care se vor mulțumi să își primească nota și să nu cerceteze de ce și unde au greșit, cum e correct sau cum să facă astfel încât la următorul test să nu mai greșească.
Există, după cum bine știm platformele și aplicațiile disponibile online, diverse tehnologii utile în predare și evaluare, dar trebuie să avem grijă de modul în care tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Perioada actuală ne ajută să înţelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu atenție și în mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare.
Învățarea – și evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de opțiuni.
Intervine creativitatea, dar și curajul de a căuta foarte multe informații pe care să le utilizeze în propriul proiect.
Deja în ultimele luni ne-am familiarizat cu diverse aplicații Google și le-am utilizat astfel încât să creem lecții cât mai attractive. Dintre acestea:
–Google Classroom: îl folosim împreună cu Meet; încărcăm teme, formulăm teste, propunem proiecte și apoi acestea pot fi corectate și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev.
–Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – toți elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms – permite conceperea unor formulare / teme cu chestionar care pot fi utilizate pentru a obține feedback, dar și pentru a crea teste scrise. Profesorul poate să includă imagini sau secvențe – video pentru interpretare sau ca material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu. Funcția Quiz permite oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Mai mult, putem să includem explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul, dacă profesorul permite din setări acest lucru.
–Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, construind ei înșiși itemi de teste, ceea ce îi face să citească, să interpreteze, să creeze.
În contextul online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană profundă și semnificativă.
În concluzie, se poate face evaluare online dacă știi cum să comunici cu elevii și dacă îi determini să participle, în folosul pregătirii lor, la aceste lecții online. Dacă se implică într-adevăr are de câștigat elevul, profesorul are satisfacția că ceea ce a comunicat a fost înțeles, are de câștigat școala și întreaga societate.