BOGDAN MARIANA ȘCOALA GIMNAZIALA ,,AUREL VLAICU‘’ ARAD

Învăţarea prin cooperare este o paradigmă de instruire în care echipe de elevii lucrează la rezolvarea unor sarcini structurate (de exemplu, teme pentru acasă, experimente de laborator, sau proiecte), în condiţii care să îndeplinească cinci criterii: interdependenţa pozitivă, responsabilitate individuală, interacţiunea faţă-în-faţă, utilizarea adecvată a competenţelor de colaborare şi auto-evaluarea funcţionării echipei la anumite intervale de timp. Multe studii au arătat că, atunci când acestea sunt puse în aplicare în mod corect, învăţarea prin cooperare îmbunătăţeşte achiziţia şi reţinerea informaţiilor, deprinderile de gândire la nivel înalt, deprinderile de comunicare şi încrederea în sine (Johnson et al, 1991). Învăţarea prin cooperare a fost propusă ca răspuns la educaţia tradiţională condusă de curriculum. În mediile de învăţare cooperativă, elevii interacţionează în grup eterogen intenţionat structurat pentru a sprijini învăţarea personală şi a altora din acelaşi grup. În educaţia on-line, învăţarea în cooperare se concentrează pe oportunităţile oferite prin încurajarea flexibilităţii individuale, cât şi afinităţii la o comunitate de învăţare (Paulsen, 2003). Învăţarea prin cooperare încearcă să promoveze atât beneficii oferite de libertatea de învăţare individuală cât şi beneficiile învăţării colaborative. Astfel, în mediile virtuale de învăţare se dezvoltă învăţarea în cooperare care pune accentul pe libertatea individuală în cadrul comunităţilor de învăţare online. Învăţarea on-line prin cooperare oferă soluţii flexibile de învăţare. Obiectivele sale specifice sunt: posibilitatea oferită utilizatorilor virtuali de a selecta componentele instrucţionale necesare, personalizarea mediilor lor de învăţare; oferirea de soluţii flexibile pentru adaptarea dinamică a conţinutului de instruire în funcţie de nevoile individuale în domeniul educaţiei în timp real. Sistemele de Management de Învăţare (Learning Management Systems – LMSs) sunt acum înlocuite de e-Learning 2.0, ce suportă învăţarea prin colaborare prin blogs, wiki-uri şi software social
 Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
 Experiența actuală ne ajută să înţelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu atenție și în mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de noțiunea de evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un document electronic – și să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare.
 Învățarea – și evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de opțiuni. Experiența mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierdeți din vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce doriți ca elevii să vă arate că știu – au învățat să facă?
 Profesorii care caută modalități de integrare a tehnologiei prin intermediul rețelelor de socializare în sarcini și evaluare au alegeri aproape nelimitate. Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici puteți discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi corectate temele și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferiți elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – toți elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea teste scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri greșite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, construind ei înșiși itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activități potrivite pentru evaluare, mai ales la învățământul primar.
Există, de asemenea, multe programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru a realiza prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmulețe cu screencast-o-matic în care să surprindă atât imagine de pe interfața device-ului propriu, cât și vocea proprie.
 Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să explorați și permiteți si elevilor să facă același lucru.
 În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
 Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.
 
 
BIBLIOGRAFIE:
https://proform.snsh.ro/campanie-online/invatarea-prin-cooperare-sau-interdependenta-pozitiva-in-grupul-de-elevi
https://tanaseexpert.files.wordpress.com/2011/11/evaluarea-componenta-esentiala-a-procesului-instructiv-educativ1.pdf