BRĂILOIU RODICA-CORNELIA PROF ÎNV. PRIMAR COLEGIUL NAȚIONAL ”SPIRU HARET” TG-JIU, GORJ

 De-a lungul timpului, în teoria și practica educației și instruirii, conceptul de evaluare a suferit modificări semnificative. De la simpla verificare a cunoștințelor acumulate de către elev și notarea lor de către învatator s-a ajuns la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, a durabilității cunostințelor elevului, a calitătii curriculumului școlar și a pregătiri personalului didactic. Evaluarea introduce o normă valorică, evoluând sub influența pedagogiei prin obiective, în două direcții: sumativă, care se concentrează asupra rezultatelor grupei de elevi, reflectând performantele și formativă, care analizeaza situatiile complexe, demersurile de studiu și procesele de învățare diverse;
 Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, este benefic să încurajăm explorarea și să permitem si elevilor să facă același lucru.
În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
 Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.
 Analizând practicile evaluative, Ion T. Radu remarcă faptul că “evaluarea performantelor școlare este tot mai mult ințeleasă nu ca acțiune de control – sacțiune, limitata la verificare și notare, ci ca proces ce se întrepătrunde organic cu celelalte procese ale actului didactic, exercitând o functie esential – formativa, concretizată în a informa și a ajuta în luarea unor decizii cu scopul de ameliorare a activității în ansamblu “.Relaţiile funcţionale dintre acţiunile de evaluare a rezultatelor şcolare şi procesele de instruire şi educare, relevă funcţiile fundamentale ale evaluării în activitatea şcolară.
Prima dintre acestea este de constatare şi apreciere a rezultatelor produse. Următoarea vizează cunoaşterea factorilor şi situaţiilor care au condus la obţinerea rezultatelor constatate, la diagnosticarea activităţilor desfăşurate.
Pentru probele orale putem folosi fără nici o problemă comunicarea video-audio unu la unu, sau pur și simplu camerele web în grupurile de Skype sau Zoom, în care evaluatul să poată expune răspunsul la o întrebare sau o lecție învățată. Se poate.
Constatarea şi diagnosticarea oferă, prin datele şi informaţiile referitoare la starea procesului, sugestii pentru deciziile care urmează a fi adoptate cu privire la desfăşurarea activităţii în etapele următoare şi anticiparea rezultatelor posibile. Sub acest aspect, evaluarea îndeplineşte o funcţie de predicţie (pronosticare).
 În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite, se folosesc strategii de evaluare variate, ce îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de testare. Este esenţial ca aceste acţiuni de evaluare să fie judicios echilibrate, păstrându-se cu măsură raportul dintre aspectele informative şi cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare-învăţare.Evaluarea se poate realiza prin metode tradiționale numite așa datorită consacrării lor în timp fiind cele mai des folosite. În aceasta categorie intră probele orale, probele scrise si probele practice. Fiecare dintre ele prezintă avantaje și dezavantaje. Ține de măiestria fiecărui profesor cum și cât le utilizează.
 În școala online, probele orale prezintă anumite avantaje, precum:
-adecvarea întrebărilor la elev și la răspunsurile anterioare ale acestuia pentru a grada gândirea elevului prin întrebări ajutatoare la răspunsul asteptat ;
– clarificarea pe moment a erorilor și / sau a neîntelegerilor apărute ;
-oferirea posibilității elevului de a se exprima liber, de a-și manifesta originalitatea, capacitatea de argumentare;
– interacțiunea dintre evaluator și evaluat permite evaluarea comportamentului afectiv –atitudinal;
 Totuși, trebuie să nu uităm și limitele probelor orale în online:
– gradul de dificultate poate să difere de la elev la altul în înrebările ce vizează același conținut
-variații în comportamentul evaluatorului ;
– nivel scăzut de validitate și fidelitate;
– consum mare de timp.
 Avantajele probelor scrise se reduc la: economie de timp permițând evaluarea unui număr mare de elevi într-un timp scurt; acoperirea unitară ca volum și profunzime la nivelul continutului evaluat; un grad mai înalt de obiectivitate; un stress mai scăzut pentru elevii timizi.
 Limitele sunt reprezentate de decalajul temporal între momentul aplicării testului și momentul corectării unor greșeli și completării unor lacune.
 Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacității elevilor de a aplica anumite cunoștințe teoretice precum și a gradului de stăpânire a priceperilor și deprinderilor de ordin practic .
-avantaje – verifică competențele legate de utilizarea corectă și eficiența a instrumentelor și aparaturii de laborator;
– evidențiază originalitatea elevului raportată la aplicarea practică a cunoștințelor teoretice .
-limite- necesită un volum mare de timp și materiale;
– greu de evaluat rezultatele individuale, în condițiile în care materialul didactic permite doar realizarea de lucrări pe grupe.
 
BIBLIOGRAFIE:
Florea, N.M., Valorificarea evaluărilor privind rezultatele școlare pentru ameliorarea procesului didactic, Editura ArsAcademica, March 2010, ISBN: 978-606-8017-47-
Tănase, M., Evaluarea – componentă esențială a procesului instructiv-educativ, Brașov, 2011, ISBN 978-973-0-11834
Radu Ion ’’Evaluare în procesul didactic ’’, EDP RA, Buc.- 2000
Voiculescu Elisabeta, Factorii subiectivi ai evaluării școlare. Cunoaștere și control, Ed. Aramis, Buc -2007
https://www.researchgate.net/publication/230608787_Valorificarea_evaluarilor_privind_rezultatele_scolare_pentru_ameliorarea_procesului_didactic/citations
https://tanaseexpert.files.wordpress.com/2011/11/evaluarea-componenta-esentiala-a-procesului-instructiv-educativ1.pdf