Tehnologia digitală a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la distanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având, astfel, un impact negativ asupra învățării temeinice. În activitatea on-line am sesizat disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică, relaționare umană, monitorizarea ritmului învățării, feedback-ul pentru confirmarea achizițiilor ,explicații pentru înțelegerea conceptelor și, în special,evaluarea .
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai multe mijloace specifice, dintre care cele mai frecvent sunt:
• aplicații simple/ cunoscute deja, pentru comunicare asincronă de grup, precumWhatsapp, Facebook Messenger etc.;
• apeluri telefonice/ SMS;
Pe locurile următoare se situează:
• utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps;
• platformele specializate de elearning – Moodle, Google classroom, Edmodo,Easyclass etc.;
• aplicațiile pentru comunicare sincronă în grup prin apeluri video/videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams, Skype.
La acestea, se adaugă instrumente și aplicații on-line pentru activități de învățare(ex.: Kahoot, Padlet, Bubbl.us, Dotstorming, Wordwall etc.), precum și platforma eTwinning pentru proiecte colaborative complexe.
Suspendarea activităților didactice față-în-faț ă a afectat în mod negativ procesul de învățare în general. Profesorii consideră că reușesc mult mai greu să motiveze și să mențină treaz interesul elevilor. Cadrele didactice descoperă limitele instrumentelor de lucru și ale platformelor on-line.
Captarea atenției elevilor și menținerea interesului pe tot parcursul întâlnirii on-line a fost o experiență pe care doresc să o împărtășesc în acest articol. Întrucât comunicarea părea destul de rigidă, iar explicațiile suplimentare pentru elevii cu dificultăți în învățare păreau plictisitoare pentru ceilalți elevi am făcut o evaluare a metodelor interactive utilizate la clasă, în școala tradițională și am ales să utilizez următoarele metode în școala on-line. Pentru activitatea de predare – învățare am ales ca metode interactive, pe lângă metodele de învăţare tradiţionale: expunerea, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, descrierea, utilizarea metodelor interactive care să sporească atenția și să ofere un feed-back pozitiv: ştiu-vreau să ştiu-am învăţat, explozia stelară, diagrama Venn, iar pentru evaluarea activității: eseul de 5 min, studiul de caz, proiectul și referatul.
Metode de predare – învăţare a disciplinei limba şi literatura română
în mediul on-line
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat
Se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă şi apoi se formulează întrebari la care se aşteaptă găsirea raspunsului în lectie.
Pentru a folosi această metodă puteţi parcurge urmatoarele etape:
■ Cereţi-le la început elevilor să facă o listă cu tot ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, trimiteți elevilor pe Google classroom un tabel cu urmatoarele coloane: Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, cum este cel de mai jos:
* Cereţi apoi elevilor să spună ce au scris la rubrica știu şi notaţi lucrurile cu care toată lumea este de acord în coloana din stanga.
* În continuare ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebari despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notaţi aceste întrebări în coloana din mijloc.
* Cereţi-le apoi elevilor să citească textul.
* Dupa lectura textului, reveniţi asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte de a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana „Vreau să știu“. Vedeţi la care întrebări s-au gasit raspunsuri în text şi treceti aceste raspunsuri în coloana „Am învatat“. În continuare, întrebaţi-i pe elevi ce alte informatii au gasit în text, în legatura cu care nu au pus întrebări la început şi treceti-le şi pe acestea în ultima coloană.
* Întoarceţi-vă apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discutati cu elevii unde ar putea căuta ei aceste informaţii.
În încheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I şi decid ce au învatat din lecție. Unele dintre întrebările lor s-ar putea să ramână fără răspuns şi s-ar putea să apară întrebări noi. În acest caz întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaţii ulterioare .
Metoda -Diagrama Venn
Diagrama Venn reprezintă un organizator cognitiv format din două cercuri parţial suprapuse în care se reprezintă anemănările şi deosebirile dintre două aspecte, idei sau concepte. În arealul în care se suprapun cele două cercuri se grupează asemănările, iar în arealurile rămase libere se menţionează deosebirile dintre două aspecte, idei sau concepte.
De exemplu: două opere literare, două personaje, două concepte despre spatiu, timp etc.
Comletarea diagramei Venn se pretează foarte bine pentru evocarea cunoştinţelor anterioare, pentru analiza unui conţinut utilizat în predare-învăţare, sau pentru reflecţia asupra lor.
Prin completarea acestui organizator grafic se dezvoltă capacitatea elevilor de a analiza, de a compara, de a discerne, de a evalua. În formularea sarcinii de lucru se precizează conţinutul analizat, timpul disponibil, forma de organizare a activitaţii şi numărul minim de elemente ce vor fi incluse în diagrama Venn, în funcţie de resursele de timp şi de scopul propus: reflecţie, evaluare.
Metoda “ Explozia stelară”
Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, similară brainstormin-ului. Incepe în centrul concepţiei şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemenea unei explozii stelare.Cum se procedează:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un punct de plecare îl constituie cele de tipul: Cine? Ce?De ce? Unde? Când? Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă constructia de idee pe idee.
Metode de evaluare a disciplinei limba şi literatura română în mediul on-line
Eseul de 5 minute
Folosită mai ales în cadrul disciplinelor umaniste, metoda eseului este folositoare în activitatea didactică, deoarece permite elevilor să-şi susţină ideile personale în legătură cu o anumită idee. Fazele elaborării unui eseu şi exigenţele metodologice presupuse:
Clarificarea enunţului temei de tratat:
– înţelegerea cerinţei prin stabilirea sensului precis al problemei puse în discuţie;
– încadrarea subiectului într-un anumit context: gândirea unui autor, epocă istorică, curent literar sau filosofic.
Pregătirea abordării:
– identificarea cunoştinţelor dobândite, posibil de fructificat în tratarea subiectului, a argumentelor necesare întemeierii ideilor, a exemplificărilor;
– stabilirea direcţiei reflecţiei personale.
3. Stabilirea planului eseului:
– se întocmeşte în aşa fel încât să corespundă cerinţei de completitudine;
– este necesar pentru a asigura rigoare şi coerenţa redactării, precum şi pentru a evita abaterile de la subiect;
– nu trebuie conceput ca un cadru rigid, ci ca o schemă dinamică;
– precizează diviziunile mari ale lucrării şi ideea principală ce se dezvoltă în fiecare.
Redactarea eseului:
– presupune prezentarea reflecţiilor personale cu privire la subiectul tratat, raportate atunci când este cazul la ideile altora;
Studiul de caz
După cum o spune denumirea, această metodă didactică presupune analiza uneisituaţii existente la nivel social şi care este utilă în activitatea educativă. În situaţia analizată poate fi implicat un personaj, o întâmplare, o replică, o situaşie existenţială etc.
Scopul metodei studiului de caz este de a pune elevii în situaţii problemă existente în viaţa reală pentru a putea găsi soluţiile corecte de rezolvare a acestor probleme.
Conform „Metodelor de învăţământ” a lui Ioan Cerghit există mai multe trepte de parcurs în prelucrarea unui caz:
Sesizarea situaţiei cazului: care presupune înţelegerea cu claritate a situaţiei existente.
Se realizează cu ajutorul următorilor paşi:
identificarea cazului;
procurarea informaţiilor necesare
sistematizarea
analitia situaţiei de fapt
elaborarea nucleului probabil
Stabilirea variantelor de soluţionare
Realizarea unor confruntări a variantelor
Luarea deciziei prin susţinerea hotărârii luate.
Referatul – permite o apreciere nunanţată a învăţării şi identificarea unor elemente de performanţă individuală a elevului, care îşi au originea în motivaţia lui pentru activitatea desfăşurată.
– doua tipuri de referate :
a. referat de investigaţie ştiinţifică, bazată pe descrierea demersului unei activităţi desfasurate în clasă şi pe analiza rezultatelor obţinute
b. referat bibliografic, bazat pe informarea documentară, bibliografică.
Proiectul – metoda complexă de evaluare individuală sau de grup, recomandată pentru evaluarea sumativă.
-subiectul este stabilit de către profesor, dar după ce se obişnuiesc cu acest tip de activitate, elevii înşişi vor putea propune subiectele.
Criterii de evaluare: validitate, elaborare şi structurare, creativitate, calitatea materialului utilizat, raportare la tema proiectului, documentare.