Trecerea de la învățarea clasică la cea digitală „se înscrie într-un curent mai larg, cel al digitalizării și al virtualizării culturale”. Proiectarea și desfășurarea activităților de învățare online reprezintă un proces complex ce presupune integrarea instrumentelor și a resurselor în format digital, dintr-o nouă abordare pedagogică. Este evident faptul că noile tehnologii vor genera schimbări majore, atât în ceea ce privește suporturile de învățare, cât și mecanismele de utilizare a acestora din punct de vedere metodologic.
Suporturile culturale actuale, ca și mediul de transmitere a acestora, nu aveau cum să nu fie influențate de inovările tehnologiilor de informare și de comunicare. Cartea veche sau contemporană, tabloul din sala de expoziție sau muzeu, concertul sau un spectacol oarecare pot fi consultate/ ascultate/ apreciate și prin intermediul „dubletelor” digitale ce ne parvin fie prin intermediul unor suporturi informatice (DVD-uri, de pildă), fie prin magistralele internetului. Mai toată cultura clasică a fost transpusă, din punctul de vedere al transmisibilității acesteia, și într-o versiune digitalizată. Cum este firesc, și suporturile curriculare au fost influențate de aceste evoluții. Învățământul nostru dispune deja de numeroase ocazii de instruire pe bază de ordinator (secvențe sau lecții facilitate de calculator, platforme specializate în care unele materii sunt stocate etc.). Ideea introducerii învățării pe bază de suport informatic se așează pe un orizont de așteptare care ar putea favoriza sau motiva învățarea», preciza Constantin Cucoș.
Proiectarea și desfășurarea activităților de învățare online este un proces complex ce presupune integrarea instrumentelor și a resurselor în format digital, dintr-o nouă abordare pedagogică. Aceasta impune crearea unui nou design al situațiilor de învățare care să permită parcurgerea curriculumului, facilitarea asimilării noilor conținuturi, precum și activizarea și motivarea elevilor, stimularea interesului elevilor pentru cunoaștere.
Preocuparea pentru crearea unui cadru în care elevii să învețe cu plăcere limba franceză, în actualul context social, m-a determinat să parcurg o serie de cursuri prin intermediul cărora am exersat integrarea în lecții a unor instrumente digitale atractive, care s-au dovedit a fi și eficiente. Iată câteva exemple puse în practică:
• Crearea un avizier virtual utilizând aplicația Padlet: padlet.com. Această aplicație, ușor de utilizat, mi-a permis colaborarea cu elevii, prin postarea de materiale (teme, diverse sarcini de lucru, proiecte) și oferirea/primirea feedback-ului.
• Crearea unui avatar virtual accesând www.voki.com/. Această aplicație le-a permis elevilor să-și exerseze exprimarea orală în limba franceză, ajutându-i, chiar și pe cei timizi, să-și învingă teama de a vorbi în public.
• Realizarea unui „nor de cuvinte” prin intermediul aplicației WordArt: wordart.com. Elevii au reușitsă rețină mai ușor cuvinte-cheie, termeni, noțiuni, definiții, conferindu-le culori și forme speciale. Aplicația poate fi introdusă ca suport în învățare, în diferite momente ale lecției( reactualizare, fixare, evaluare formativă).
• Crearea de scheme, în mod interactiv, utilizând aplicația Mentimeter: www.mentimeter.com. Astfel, putem lansa o întrebare elevilor pentru a afla răspunsul în timp real. Răspunsurile se vor aranja și sub formă de nor, dacă am ales aceasta opțiune, în prelabil. Întrebările pot viza reactualizarea cunoștințelor, fixarea acestora sau împărtățirea opiniilor, gândurilor, emoțiilor elevilor referioare la anumite aspecte din cadrul secvențelor didactice.
• Culegerea și organizarea ideilor accesând jamboard.google.com/ . Cu ajutorul tablei digitale Jamboard, am reușit să culeg feedback-ul oferit de elevii, să organizez ideile pe mai multe pagini, astfel încât acestea să poată fi vizualizate și reținute mai ușor. Este, de asemenea, și o mod eficient de a observa sistematic progresul.
• Crearea de teste prin intermediul aplicației Quizizz: quizizz.com/. Acest instrument digital de evaluare a elevilor s-a dovedit a fi util, încurajand totodată autoevaluarea. Raportul, care se generează automat la finalulul testului, ne oferă indicatori relevanți prin raportare la rezultatele cantitative și calitative obținute de elevi.
Așadar, avem posibilitatea de a monitoriza cu ușurință progresul în învățare și de a interveni prompt în vederea remedierii sau recuperării.
În urma integrării acestor instrumente digitale în lecțiile de limba franceză, am constat o îmbunătățire la nivelul procesului instructiv-educativ, în ansamblu. Un impact pozitiv s-a produs asupra elevilor, astfel:
sunt mai motivaţi să lucreze și să-și ducă la îndeplinire sarcina de lucru;
devin mai activi, dorindu-și îmbunătăţirea propriilor abilităţi și competențe;
învaţă mai rapid, fără a depune un efort prea mare;
gestionează și rezolvă cu mai mare usurință problemele apărute;
primesc feedback imediat cu privire la ceea ce au realizat, observând și progresul.
În concluzie, noile tehnologii vor genera schimbări majore, atât în ceea ce privește suporturile de învățare, cât și mecanismele de utilizare a acestora din punct de vedere metodologic.
BIBLIOGRAFIE:
*www.elearning.ro/manualul-digital-perspectiva-pedagogica
*https://iteach.ro/pg/cursuri/view/74796/
*tribunainvatamantului.ro/2013/07/11/manualul-digital-constantin-cucos/
*www.teachtoday.de/ro/Informare/Jocuri_digitale/2526_nv_area_prin_joc.htm