PAȘTINARU DOINA PROFESOR PENTRU INVAȚAMANTUL PREȘCOLAR LA ȘCOALA GIMNAZIALA ”SF.MARIA” BOTOȘANI

”Grupa răsturnată ” este o metodă care are la bază metoda ”Clasa răsturnată” și se poate spune că este o mare inovație în procesul de învățare-predare. După cum sugerează și numele, este o metodă prin care modelul de predare este, de fapt, inversat.În modelul tradițional, activitățile sunt centrate pe profesor, care lucrează ca element de legătură între copii și noțiuni.Cadrul didactic prezintă conținutul pe baza metodelor tradiționale : observarea,convorbirea ,exercițiul,etc și copiii ascultă ,participă și îți însușesc noțiunile noi . Cu ”Grupa răsturnată”, copiii au acces direct la noile conținuturi, iar educatoarea funcționează ca monitor și mediator.În acest mod, copiii sunt familiarizați cu conținutul curricular în avans,în partea de activități pe centre de interes (în special la Centrul Știință), prin materiale sugerate de profesor ca să fie parcurse acasă ,alături de familie. Cunoștințele de bază pot fi dobândite și în afara sălii de grupă, unde copiii realizează sarcini propuse de educatoare cu privire la domenii specifice. În cadrul activtăților de dezvoltare personală, mai târziu, preșcolarii pot expune cunoștințele dobândite și educatoarea are șansa de a aprofunda anumite aspecte, stimulând interactivitatea în sala de grupă. Toate acestea au scopul de a garanta înțelegerea și sinteza conținutului. Astăzi,pentru a reuși să se dinamizeze activitățile ,educatoarea trebuie să dea dovadă de entuziasm și pasiune,de creativitate. Este important să atragem copiii spre informare,astfel încât aceștia să se simtă motivați și, prin urmare,să atenueze deficitul de atenție, să combată indisciplina și să dezvoltăm copii creativi și interesanți pentru societate.Astfel, procesul de predare-învățare trebuie să fie accesibil și agreabil, creând așteptări favorabile. Motivarea situațiilor de învățare ar trebui să fie creată astfel încât elevii să poată găsi un sens în învățare. Astfel, este importantă promovarea activităților care dezvoltă înțelegerea, permițând relația strictă dintre teorie și practică. Este important să urmărim,să întrebăm copiii, să gândim ca ei, să empatizăm, să propunem provocări și soluții la acestea.Educatoarea trebuie să-i ajute pe copii să-și dezvolte abilitatea de a aplica cunoștințele în diferite situații.Prin urmare, este necesar să adoptăm practici de lucru diferențiate cu copiii și să promovăm provocările din sala de grupă și în exterior. Este fundamental să căutăm strategii care să îi ajute pe toți elevii să reușească, indiferent dacă sunt elevi cu sau fără nevoi educaționale speciale. Atenția noastră, a educatoarelor, ar trebui să se concentreze mai mult pe copii. Cu toate acestea, astăzi, cu grupe de preșcolari numeroase, nu este întotdeauna ușor să facem muncă experimentală în sala de grupă. Activitățile standardizate nu prea permit preșcolarilor să aibă un rol activ, să aibă rolul principal în procesul de predare-învățare. Însă, este posibil ca preșcolarii să lucreze împreună, activ, să se implice în procesul de învățare într-un mod colaborativ, cooperant, dinamic și inovator, lăsând în urmă modelul elevului pasiv. Această metodă de predare propune activități mai puțin expozitive, mai participative și productive, în care copiii se implică mai mult, trezindu-li-se interesul și motivația, permițând munca în grupuri mici, dacă este posibil, eterogene, în insule mici, unde toți colaborează pentru atingerea scopurilor grupului. Permite copilului să-și construiască propriul bagaj de cunoștințe, folosind diferite instrumente și să-l împărtășească cu colegii, punând în practică producția colaborativă – aspectul fundamental al ”grupei răsturnate”. În acest fel, preșcolarul poate interacționa cu colegii săi și poate discuta într-un mod viu conceptele și ideile principale învățate în timpul întregului proces, promovând lucrul în echipă. ”Grupa răsturnată” creează situații care permit împărtășirea a ceea ce are fiecare și ceea ce știe fiecare. Se creează un fel de competiție, care îi determină pe copii să caute și să absoarbă majoritatea informațiilor pentru a arăta, în sala de grupă, că au acumulat multe cunoștințe noi.. Preșcolarul dezvoltă abilități, cum ar fi de conducător,promovează creativitatea, motivația, sporește stima de sine și obține autonomia necesară pentru a căuta informații și a-și dezvolta responsabilitatea. Cu ”Grupa răsturnată”,timpul alocat fiecărei categorii de activitate este gestionat corect, odată ce educatoarea oferă copiilor mai multe opțiuni pentru a căuta informații. Copiii obțin cunoștințe anterioare despre activitate prin materiale oferite în prealabil de către educatoare: jetoane, cărți, video-lecții și videoclipuri YouTube, printre alte resurse. Cu aceasta, activitatea frontală poate fi dedicată aprofundării temei, creării de oportunități mai mari de învățare, clarificării îndoielilor și activitățilore de rezolvare a sarcinilor primite, studiile de caz, munca în grup, schimburile între elevi și profesor, proiectele și alte activități colective, care încurajează interacțiunea în clasă, cu promovarea unui timp de discuție între toți participanții. În acest caz,educatoarea este mai mult ca un mediator care monitorizează și ghidează preșcolarul în procesul de învățare.Cadrul didactic definește conținutul, instrucțiunile și strategiile de interacțiune. Aceasta îi permite profesorului să creeze noi oportunități de învățare care îi implică pe toți elevii.Această metodă permite educatoarei să aloce mai mult timp pentru a verifica cunoștințele dobândite de fiecare copil și pentru a înțelege dificultățile acestora. Permite o observație directă și mai eficientă, o modalitate continuă de evaluare a muncii efectuate de copil, marcarea progresului fiecăruia, dacă a cercetat materialele indicate sau este capabil să aplice concepte și dacă a dezvoltat abilitățile așteptate și vede rezultatele. Este demn de menționat faptul că această metodă permite crearea unor grupuri de nevoi.Cadrul didactic poate ajuta elevii în funcție de nevoile lor.Fiecare elev, fără îndoială, are un mod diferit de percepere a noului și fiecare dintre ei are un ritm diferit de acumulare de noi cunoștințe. Această metodă permite fiecărui elev să-și găsească propriul ritm.Această muncă diferențiată poate fi văzută ca un ajutor pentru toți copiii, în special pentru cei cu dificultăți. Astfel, acești elevi participă mai mult la activități și la rezolvarea sarcinilor. Cadrul didactic poate oferi mai multe provocări copiilor cu mai puține dificultăți și îi poate ajuta pe cei care au mai multe dificultăți.Într-o sală de grupă răsturnată, fiecare preșcolar poate învăța în propriul lui ritm. Învățarea devine personalizată pentru fiecare . Copiii au posibilitatea de a viziona un filmuleț documentar ori de câte ori au nevoie, pentru a derula înapoi, dacă este necesar sau pentru a sări peste părți în cazul în care doresc, sau pur și simplu se poate pune „pauză“ . Când copiii vin în sala de grupă, nu este nevoie să fie constrânși de activitatea propiu –zisă ,ci ei au posibilitatea sa fie implicați mai activ în discuții,experimente și proiecte. În ”grupa răsturnată” timpul este petrecut prin practică, învățarea prin colaborare și convorbire. Educatoarea este acolo pentru a ajuta fiecare copil individual.Copiii trec prin nivelurile inferioare ale domeniului cognitiv la acasă ,în familie în timp ce în sala de grupă accentul este pus pe niveluri mai ridicate de învățare ,înțelegere. La grădiniță copiii creează, evaluează,analizează și aplică iar acasă recapitulează si fixează.Această nouă abordare a învățării are avantaje și dezavantaje. Avantajele ar fi următoarele:
• Crește interacțiunea între preșcolar – educatoare;
• Copiii nu rămân în urmă deoarece informațiile le pot obține oricând doresc, online;
• Toți copiii sunt implicați în procesul de învățare;
• Conținutul informațiilor este păstrat permanent.
 
Dezavantaje ar putea fi considerate următoarele:
• Nu toti copiii au calculatoare sau acces la internet;
• Mulți părinți nu sunt de accord cu folosirea mult timp a calculatorului și a internetului;
• Lipsa motivării elevilor în rezolvarea temelor;
• Rezistența la nou a cadrelor didactice;
• Lipsa unor strategii de evaluare adecvate pentru această metodă;
• Încărcarea timpului cadrelor didactice.
 
Cele mai des folosite tehnici în „Grupa răsturnată” sunt:
• Crearea unor prezentari video sau prelucrarea unor prezentări deja create;
• Folosirea resurselor educationale de tip deschis;
• Adaptarea resurselor educaționale deschise;
 
In „răsturnarea” unei săli de grupă este mai mult decât distribuirea simplă a conținutului copiilor, astfel încât aceștia să poată lucra în mod independent. Este nevoie de timp,angajament, stăpânire și efort de la cadrele didactice ,cât și susținere din partea părinților. Aplic, de obicei,”grupa răsturnată„ la începutul fiecărui proiect tematic cu reluare înainte de a se derula temele săptămânale.
 – Aplicație- metoda „Gupa răsturnată”folosită în cadrul proiectului tematic „Poveste de început”cu cele patru subteme :
1.„Dragi copii vă dăm de veste/Grădinița-i o poveste”
https://www.youtube.com/results?search_query=bobita+si+buburuza+la+gradinita
 
2.„În familie se știe/Viața e o bucurie”
 https://www.youtube.com/watch?v=cNKDWdm-b-U
 
3.”În oglindă când privesc /Eu pe mine mă zăresc”

 
4.„Faptele ,oglinda oamenilor sunt în orice loc pe pământ”

 
Utilizarea acestei metode a avut ca scop antrenarea grupei de copii în familiarizarea cu activitățile din grădiniță (rechizite reguli,drepturile copilului),noțiuni despre familie ( membri ,rolul fiecăruia,activități,norme de comportare) ,corpul omenesc (înfățișare,părți componente,organe de simț,norme sanitare) și fapte ( comportament civilizat ,norme de comportare în diferite situații).
Rezultate obținute:
 
• Lucrul pe grupe a facilitat schimbul de idei si informatii si a dezvoltat gândirea critică.
 • Fiecare copil a avut posibilitatea să contribuie în cadrul echipei și să se remarce prin modul în
care și-a rezolvat sarcina.
 • Copii au avut oportunitatea de a fi intuitivi, critici, creativi și de a-și sustine cu responsabilitate opinia.
 • De asemenea, a fost stârnită curiozitatea copiilor, fiind stimulată dorinta de cunoaștere,precum si încrederea în capacitatea de sinteză.
 
BIBLIOGRAFIE:
1.Bergmann, J., & Sams, A.,2012, Flip your classroom: Reach every student in every class every day. Eugene, Or: International Society for Technology in Education.
2.Center for Teaching Innovation at Cornell University,2017, Flipping the classroom.
3.https://www.cte.cornell.edu/teaching-ideas/designing-your-course/flippin….