Achiziţionarea de cunoştinţe, la această vârstă nu constituie un scop în sine. Acum se formează bazele capacităţii de a învăţa pe tot parcursul vieţii. Învăţarea este un proces gradual, iar pentru dezvoltarea competenţelor şi pentru succesul educaţional de mai târziu, sunt importante construirea unor premize puternice în copilăria mică, esenţiale pentru sănătatea şi starea de bine a copiilor.
În primele 2 săptămâni, educatoarea face o evaluare iniţială a tuturor copiilor din grupă. În acest an şcolar, timpul repartizat acestei secvenţe a durat 3 saptămâni. Această evaluare constă în aprecierea nivelului general al dezvoltării copilului la intrarea în grădiniţă sau în momentul integrării lui în diferite categorii de vârstă ale preşcolarităţii. Folosind metode adaptate la specificul învăţământului preşcolar, menţionăm Metoda Observaţiei (evenimente definitorii pentru dezvoltarea copilului sunt surprinse şi consemnate imediat în Caietul de observaţii al copilului), Metoda consemnării grafice a preferinţelor (se consemnează gradul de participare a copilului la activităţi, preferinţele la un anumit moment dat), Metoda consemnării grafice a progreselor copilului (metodă comparativă, se utilizează aprecieri în marcarea gradului de reuşită a comportamentelor observabile). Diferitele lucrări ale copilului şi testele standardizate sunt şi ele instrumente de evaluare a abilităţilor şi priceperilor copiilor în procesul de formare de competenţe.
Toate informaţiile obţinute prin diferite metode de evaluare iniţială sunt consemnate în Fişa de apreciere a progresului individual al copilului (pentru cei care frecventeayă creşa, înainte de intrarea în învăţământul preşcolar) şi în Fişa de apreciere a copilului înainte de intrarea în învăţământul primar. Toate aceste date ajută cadrul didactic să cunoască în mod real ce ştie şi poate să facă fiecare copil, ce cunoştinţe are, care sunt abilităţile şi preferinţele lui, ce competenţe sunt dezvoltate şi ce trebuie aprofundat pentru formarea tuturor competenţelor necesare integrării cu succes în viaţa şcolară. Este imperios necesar obţinerea unei imagini cât mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din grupa la care lucrează. În funcţie de aceste date culese şi interpretate, se pun în practică măsurile de ameliorare de care educatoarea va ţine cont atunci când planifică fiecare activitate instructiv-educativă. Ea va ştii de la ce porneşte, pentru a ajunge acolo unde îşi propune să ajungă, la formarea de competenţe.
BIBLIOGRAFIE:
Laborator preşcolar, Bucureşti, 2001
Curriculum pentru educaţia timpurie, 2019