În ultimul deceniu metodele de evaluare s-au diversificat în învățământul românesc astfel încât pe lângă metodele considerate tradiționale (datorită consacrării lor în timp) au apărut altele mai moderne numite complementare sau alternative (au apărut mai recent și au un pronunțat rol formativ și capacitate de activizare a elevilor în procesul de învățare). Din prima grupă putem aminti: evaluarea orală, evaluarea scrisă, evaluarea prin probe practice. Din a doua grupă amintim: observarea sistematică, referatul, portofoliul, investigația, proiectul, autoevaluarea.
În condițiile în care se trece la scenariul „roșu”cu desfășurarea orelor online suntem puși să ne adaptăm noilor condiții: pierderea controlului asupra elevilor care se află acasă și găsirea de alternative viabile pentru evaluare. De asemenea o provocare este capacitatea profesorilor și elevilor de a utiliza mijloacele digitale. Evaluarea poate fi făcută sincron sau asincron și mă voi referi în primul rând la cea din urmă. Însă mai întâi să vedem ce mijloace digitale putem folosi.
Din sistemul actual de evaluare, atât evaluările scrise și orale (sistemul clasic) cât și observarea sistematică practic dispar deoarece scad foarte mult în obiectivitate datorită tendinței unor elevi de a copia. În cazul unor discipline ca educația fizică, desen, muzică sau discipline tehnice evaluarea prin probe practice (deci sincron) rămâne singura modalitate însă prin intermediul camerei web, poate a fotografiilor (asincron) sau a microfonului. Pentru celelalte discipline putem folosi chestionare online. Important este să ne alegem una sau două programe și să le cunoaștem bine. Am ales trei modalități gratuite de realizare a chestionarelor, anume cu ajutorul Google Forms, Quiziz și Kahoot.
Google Forms (formulare Google) are avantajul că este deja conținut de platforma Google Suite oferită momentan gratuit școlilor din România. Un Formular are un Titlu, ca format o Temă, şi ca structură o mulțime de Întrebări considerate Item-uri. Cu el putem realiza atât formulare simple (sondaje) cât și chestionare foarte complexe ce necesită diverse prelucrări ale informațiilor stocate (se pot face automat statistici). Întrebările pot fi cu răspuns scurt, cu răspuns paragraf, cu răspunsuri multiple (în care poate fi corect unul sau mai multe răspunsuri), cu liste sau teste grilă. Putem încărca imagini, videoclipuri sau paragrafe și putem automatiza procesul de notare, asigurându-se și fedd-back-ul cu elevii. Are integrare în Google Classroom la teme; mai mult, cu ajutorul unui supliment -Timify.me se poate seta o limită de timp pentru activitatea elevului în cadrul testării.
Celelalte două programe propuse au fost create special pentru testare. Pentru unii poate fi o problemă faptul că sunt în limba engleză.
Quiziz creează chestionare cu variante multiple pentru întrebări sub forma unor slide-uri și are posibilitatea setării limitelor de timp; poate fi folosit atât sincron (teste în timp real) având o mare interactivitate cu elevii, cât și asincron, are o bună integrare cu Google Classroom, se pot adăuga texte, imagini, fișiere audio-video. Oferă rapoarte la sfârșitul sesiunii.
Kahoot are multe jocuri gata făcute pentru toate clasele și subiectele în secțiunea Descoperiți, putem amesteca întrebările, se pot adăuga imagini, poate fi folosit atât sincron -teste în timp real, cât și asincron -acasă, se poate integra cu Google Classroom. Oferă rapoarte și statistici legate de evaluarea efectuată.
Se poate aminti și Mentimeter pentru sondaje sau Kubbu care permite crearea de activități, jocuri sau concursuri deci se pot desfășura teste și examene online. Rezultatele (care pot fi comparate și clasificate) se calculează automat și sunt stocate într-o bază de date.
Ca metode ce pot fi folosite atât în evaluarea curentă cât și cea sumativă avem:
Observația curentă (video și/sau audio) este metoda în care se urmărește sistematic participarea elevilor la procesul de învățare. În mediu digital se poate observa mult mai greu (sau deloc dacă sunt probleme tehnice) cât de activi sunt elevii, modul de rezolvare a sarcinilor de lucru, modul de colaborare în grup sau prestațiile individuale. Se recomandă a fi asociată cu alte metode de evaluare pentru aprecierea globală a elevului.
Referatul digital poate fi sinteză tematică din mai multe lucrări sau o investigație științifică independentă. Ca avantaj elevii își însușesc multe informați, își dezvoltă abilitățile intelectuale (capacitățile de analiză, sinteză, argumentare, interpretare) și poate fi folosit independent sau în cadrul unui portofoliu. Ca dezavantaj elevul poate prelua elemente din mai multe surse fără a le filtra prin prisma propriei gândiri și nu poate fi folosit decât la clasele mai mari de liceu (implică o activitate laborioasă legată de documentare, formularea titlului și conceperea planului lucrării, redactarea, prezentarea și valorificarea referatului).
Portofoliul digital conține suma produselor realizate de elevi în cadrul procesului de învățare. Este un instrument complex de evaluare care se întinde pe o perioadă mare de timp (semestru, an școlar sau ciclu) prin care se pot întrepătrunde evaluarea curentă cu cea sumativă. El permite urmărirea evoluției elevilor în procesul de însușire a cunoștințelor, arată capacitatea de ordonare și sistematizare a informației, capacitatea de creație precum și stilul de lucru.
Într-un portofoliu se pot pune fișe de lucru, teste de evaluare, chestionare, referate, concluzii ale excursiilor și tot ce a produs elevul în activitatea de învățare.
Investigația constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau o activitate practică prin care elevul realizează o documentare, un experiment sau observarea unui fenomen pe o perioadă de timp dată (e necesar ca elevii să știe utilizarea motoarelor de căutare: Google, Wikipedia, Yahoo). Această metodă dă posibilitate elevilor de a aplica creativ cunoștințele însușite în situații noi și diverse.
Proiectul este o lucrare pe baza unei teme date (cu caracter teoretic, aplicativ sau amândouă) de lungă durată care cere multă muncă și efort intelectual. Tema poate fi pe o disciplină, pluridisciplinară sau acțiuni social culturale (expoziții, spectacole).
Poate fi realizat individual dar de obicei în grup datorită volumului mare de muncă.
Cel care planifică organizează și monitorizează activitatea elevilor este profesorul; el trebuie să ajute pe elevi să treacă peste piedici să găsească soluții alternative pentru eliminarea lor. Metoda aceasta are avantajul că dezvoltă deprinderile de documentare științifică, capacitatea de a organiza și sistematiza informațiile strânse precum și asumarea responsabilității. De asemenea dezvoltă abilitățile de a lucra în echipă (în Google Chrome avem Breakout Room care face grupe pe Google Meet). Ca și Portofoliul (în care Proiectul poate fi integrat), presupune muncă multă pentru documentare-investigare a unui domeniu și permite o evaluare complexă și nuanțată a procesului de învățare.
Autoevaluarea este activitatea prin care elevii îsi apreciază propriile rezultate pe baza unor criterii de evaluare stabilite de către profesor . Avem avantajul că responsabilizează pe elevi faţă de activitatea școlară şi le dezvoltă capacitatea de autocunoaștere. Autoevaluarea în mediul digital implică însă un consum mai mare de timp și scurtcircuitează tocmai automatizarea notării din Google Classroom.
Mai sunt și alte metode moderne dar care abia intraseră în practica curentă în învățământul preuniversitar: hărțile conceptuale, metoda R.A.I., metoda 3-2-1.
„Hărţile conceptuale” („conceptual maps”) sau hărţile cognitive („cognitive maps”) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gândire, simțire şi înțelegere ale celui/celor care le elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, învățare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate disciplinele.” (Oprea, p.255). Un caz particular mai cunoscut ar fi ciorchinele. Aici amintesc ca mijloace digitale Ayoa, sau Coggle.
Metoda R.A.I. provine ca denumire de la asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează Metoda R.A.I. stimulează şi dezvolta capacitățile elevilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat. Poate fi utilizată în orice moment al activității didactice, în cadrul unei activități frontale sau de grup (pe Google Meet sau Zoom). Profesorul formulează o întrebare şi numește un coleg care va preciza răspunsul; la rândul său, acesta va numi alt coleg, adresându-i o nouă întrebare șamd; elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieși din „joc”, răspunsul corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea; acesta are dreptul de a mai adresa o întrebare, iar în cazul în care nici el nu cunoaște răspunsul corect, va părăsi „jocul” în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. La final, profesorul clarifică eventualele probleme/întrebări rămase fără răspuns. În mediul digital are mai puține șanse de reușită deoarece pe elevii ieșiți din joc îi putem pierde, aceștia trecând la alte activități.
Metoda 3-2-1 este „un instrument al evaluării continue, formative şi formatoare, ale cărei funcții principale sunt de constatare şi de sprijinire continuă a elevilor.” (Oprea, p. 268). Denumirea acestei tehnici se datorează solicitărilor pe care ea şi le subsumează. Astfel, elevii trebuie să noteze în format digital:
– trei concepte pe care le-au învățat în secvența/activitatea didactică respectivă;
– două idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informații;
– o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care și-au format-o/au exersat-o în cadrul activității de predare-învățare.
Metodele complementare de evaluare au următoarele avantaje: utilizarea atât pentru evaluarea procesului de învățare cât și a rezultatelor elevilor, descoperirea atât a laturii cognitive cât și a celor afective și psihomotoare ale elevilor, posibilitatea de a se aplica creativ cunoștințele însușite în situații noi, reduc gradul de tensiune emoțională. Dezavantajul lor este că necesită mult timp și unele nu oferă un grad înalt de obiectivitate dar în mediul virtual avem posibilitatea automatizării unor procese și refolosirea unor materiale când avem mai multe clase de același nivel (sau din anii trecuți).
BIBLIOGRAFIE
CREȚU Daniela, NICU Adriana – Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II, -Ed. Universității „Lucian Blaga” Sibiu 2009
NICU, Adriana, Teoria şi metodologia evaluării, 2014, http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%202_curs_7_%20Teoria%20evaluarii.pdf (accesat la data 26.02.2015)
http://profreligie.weebly.com/uploads/2/1/1/5/211504/evaluare2_2009.pdf (accesat la data 26.02.2015)
http://blogoenciclopedia.blogspot.ro/2014/07/metode-didactice-utlizate-in-procesul.html(accesat la data 26.02.2015)
OPREA, Crenguţa – Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006
https://mate.info.ro/Stirea-902-prezentare-kahoot-un-joc-educativ-de-invatare.html (accesat la data 6.11.2020)
https://www.elearning.ro/kubbu-un-instrument-util-pentru-cadre-didactice (accesat la data 6.11.2020)