PROF. ADINA CICAL ȘCOALA PROFESIONALA SPECIALA ”SF. STELIAN” BOTOȘANI

 Evaluarea reprezintă actul didactic complex, integrat întregului proces de învăţământ, care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite,ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienta acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului didactic.
 În sens larg, prin strategie se înţelege ansamblul de acţiuni întreprinse într-o organizaţie (militară, economică, ducaţională etc.) pentru atingerea obiectivelor stabilite pe termen lung sau mediu. Strategia vizează asigurarea şi pregătirea resurselor umane şi materiale, probleme de planificare şi organizare a muncii, de cooperare în cadrul organizaţiei sau cu alte organizaţii etc., potrivit funcţiilor managementului modern, toate acestea având însă un caracter anticipativ, cu bătaie lungă, deci un pronunţat spirit de previziune.
Se poate asocia termenul de strategie, definit astfel, cu activitatea didactică în general şi cu cea de evaluare, în particular. Activitatea didactică, indiferent de tipul şi gradul (nivelul) instituţiei de învăţământ, se desfăşoară în conformitate cu anumite finalităţi, cunoscute sub denumirea de obiective pedagogice sau didactice. De priceperea utilizării resurselor şi de capacitatea de conducere a procesului de învăţământ (deci, de strategia didactică) depind, în ultimă instanţă, performanţele şcolare obţinute de elevi. Problema se pune asemănător şi în cazul evaluării, o componentă principală a procesului de învăţământ, alături de predare şi învăţare, deoarece atât profesorul, la nivelul clasei, cât şi directorul, la nivelul şcolii, sunt datori să-şi stabilească din timp când şi cum vor verifica dacă se află pe drumul cel bun, la capătul căruia obiectivele stabilite vor fi atinse şi aceasta nu oricum, ci cu cheltuieli materiale, financiare, de timp şi umane cât mai reduse.
 Aşadar, a stabili o strategie de evaluare în învăţământ echivalează cu a fixa când evaluezi, sub ce formă, cu ce metode şi mijloace, cum valorifici informaţiile obţinute etc. Desigur, în final, în funcţie de concluziile desprinse, elevul îşi va modifica strategia de învăţare, profesorul pe cea de predare iar directorul strategia managerială. Strategia de evaluare denotă modul de integrare a acţiunii de evaluare (realizabilă prin operaţiile de măsurare-apreciere-decizie) în structura de funcţionare a activităţii didactice/ educative. Conceptul de strategie de evaluare reflectă tendinţa de extindere a acţiunilor evaluative: de la verificările tradiţionale la evaluarea proceselor şi condiţiilor de desfăşurare a activităţii didactice, a situaţiilor de instruire/învăţare. Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită.
 
 Modalități de integrare a tehnologiei prin intermediul rețelelor de socializare în sarcini și evaluare sunt aproape nelimitate. .Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: pot fi corectate temele și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferiți elevilor etc.
– Google Forms permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea teste scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri greșite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, construind ei înșiși itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activități potrivite pentru evaluare, mai ales la învățământul primar.
 Există, de asemenea, multe programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru a realiza prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmulețe cu screencast-o-matic în care să surprindă atât imagine de pe interfața device-ului propriu, cât și vocea proprie.
 În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
BIBLIOGRAFIE
1. Cucoş C., ( 2008), Teoria şi metodologia evaluării, Iaşi, Editura Polirom
2. Manolescu, M., (2002), Evaluarea şcolară-un contract pedagogic, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale,„D. Bolintineanu
3. Radu, I. T., (1981), Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului,Bucureşti, E.D.P
4.. Radu, I. T., (2000), Evaluarea în procesul didactc, Bucureşti, E.D.P