Evaluarea este un moment esențial al procesului didactic, nu pentru profesori, care evident nu pot să nu verifice și să evalueze, ci pentru preșcolari, elevi, studenți.
Dacă grădinița/școala trebuie să garanteze instruirea, nu poate să nu folosească evaluarea pentru a determina strategiile care trebuie adoptate și care permit preșcolarului/elevului să învețe și să pună în practică cunoștințele asimilate.
R. Zavalloni însuși afirmă, în „Evaluând pentru a educa” publicat de editura La Scuola, în 1961, „se evaluează pentru a educa”. Acest lucru se datorează faptului că, așa cum am citit în volumul valoros „Pedagogia evaluării școlare” din 1974, „ evaluarea este momentul experienței educaționale … în care educatorul este capabil să înțeleagă pentru ce itinerar va putea să-și acorde ajutorul, adică cel care legitimează funcția sa, astfel încât bogăția potențialului educațional (inteligență, limbaj, afectivitate, sociabilitate, voință, memorie etc.) se traduce în libertate personală, în conștiință (înțeleasă, în maniera lui Spranger, ca sursă normativă), în voință morală, în creativitate: fără nicio manipulare, fără înstrăinare de niciun fel ”.
Prin urmare, putem crede în mod rezonabil că, în general, în absența feedbackului, de orice natură este (uneori, satisfacțiile sunt suficiente pentru copilărie și școala primară: inima mică, steaua, soarele), niciun profesor nu poate crede să fie în poziția potrivită pentru a lua decizii, sau ceva mult mai complex și ilustrativ, pentru a înțelege lumea din jurul preșcolarui/elevului său sau a noastră sau pentru a implementa orice cale de învățare, cu atât mai mult dacă nu ar fi fost obiectul planificării, în evoluția sa în aceste săptămâni. Știm că grădiniță/școală și trebuie să fie cât se poate de precis cât de imaginabil.celuilalt. Și pentru a face acest lucru, este necesar să se creeze medii de învățare capabile să le ofere un feedback „natural”, un fel de retroactivitate neîncetat.
,,Evaluarea are semnificație numai dacă este continuă, dacă precede, însoțește și urmărește procesele de învățare ”.
O altă soluție, mult mai apropiată de realitățile școlare, se găsește în medii înlănțuite de gamificare. Game Based Learning, utilizarea jocurilor digitale cu obiective educaționale, lumea gamificării.
Una dintre metodologiile pe care le avem la dispoziție este cea a învățării bazate pe jocuri. Este vorba despre utilizarea jocurilor digitale cu obiective educaționale. În acest caz specific, jocul video devine instrumentul care sprijină, am putea spune, care stă la baza proceselor de învățare.
O altă platformă importantă de menționat, în mediul școlar și în special în școala primară, este Learningapps .
LearningApps este suportul predării online și interactive
LearningApps.org este o aplicație foarte intuitivă. Este accesibil tuturor, deoarece este gratuit, chiar dacă este recomandabil să vă înregistrați dacă doriți să faceți publice și publice creațiile traseului educațional și de formare. Aplicația web 2.0 sprijină predarea online și interactivă.
Platforma permite susținerea activității didactice (pentru profesori) și a activității de învățare (pentru elevi) prin intermediul unor mici module ludice interactive (cuvinte încrucișate, puzzle-uri, cronologii, videoclipuri interactive etc ).
Alte platfome educaționale utilizate sunt:
https://zoom.us/,
https://apps.google.com/meet/,
www.etwinning.net,
https://www.zeemaps.com
APLICAȚIILE FEED-BACK- instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj și de evaluare cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc
https://quizizz.com/admin
https://kahoot.com
https://www.mentimeter.com
BIBLIOGRAFIE:
*Zavalloni, Roberto, Self Determination The Psychology Of Personal Freedom, Published by Chicago, IL Forum Books 1962.
*Zavalloni, Roberto,„Pedagogia evaluării școlare” din 1974,
*.https://www.edums.ro/20202021/Ghid%20Repere%20metodologice%20nivel%20prescolar.pdf
* https://www.stepbystep.ro/programe/pedagogie-prietenoasa-abordari-in-context-pandemic/
PROF. ANGELA FERENTI ȘCOALA GIMNAZIALĂ LIVIU REBREANU, TG.-MUREȘ
26
ian.