Proiectul DramaFLE, dezvoltă din vara anului 2011, o tehnică inovatoare, numită mai intai cyber-teatru și apoi, tele-simulare. Acest ultim termen se defineste ca “o tehnică artistică și educativă, ce vizează simulări sau jocuri de rol la distanță, prin videoconferința, cu actori francofoni”. Obiectvul este ca elevul să plonjeze într-un scenariu didactic, care să îi permită o veritabilă întâlnire cu un interlocutor francofon.
Ideea utilizării acestei tehnici s-a născut din constanta că, elevii vorbesc franceza doar în clasă dar, imediat ce ies de la curs, nu mai au parte de un interlocutor vorbitor al acestei limbi, aceasta fiind și o sursă reală de demotivare. Această tehnică se înscrie într-un demers de modernizare a practicilor de învățare a unei limbi străine. Ea permite elevilor să se confrunte cu situații de comunicare realiste, utilizând video-conferința.
In experiența mea la catedră, pentru a atige acest obiectiv, mai întâi, le-am propus elevilor mei, o conversație telefonică. Aceștia au sunat la un hotel din Cannes. Numărul pe care ei îl formaseră, era de fapt al unui prieten din Elveția, care juca rolul recepționerului. Atunci când elevilor li s-a spus adevărul, aceștia nu au minimalizat cu nimic importanța momentului, rămând în continuare mândri de faptul că au putut să comunice în limba franceză. Dorința de a trece de la telefon, la o întâlnire pe Google meet, a fost imediată căci, aceasta le putea permite elevilor să-si vadă intelocutorul și să-l înțeleagă mai bine. Astfel că, tele-simularea devine o piesă de bază a proiectului meu didactic care are ca obiectiv dezvoltarea într-un context cât mai autentic a competenței de comunicare orală, în limba franceză cât și evaluarea acesteia.
Scopurile tele-simulării, atât pentru predare cât și pentru învățare și evaluare, sunt multiple.
Cele prezentate mai jos sunt și cele mai importante :
1.-Răspunde la o diversitate de nevoi.
In contextul autoformării, tele-simularea scoate elevul din izolare.
2.-Permite o reală întâlnire culturală
Tele-simularea permite ca elevul să descopere o diversitate a francofoniei, într-o manieră vie căci aceasta face posibilă întâlnirea între indivizi îndepărtați din punct de vedere fizic. Conversând pe o oarecare temă, cu o persoană din Qubec, elevul se va confrunta cu accentul, expresiile interlocutorului, cu anumite coduri culturale și astfel va putea să își evalueze o serie largă de cunoștințe dobândite. Simulând această situație, în clasă, cu un coleg de aceeași naționalitate, elevul nu va obține același rezultat iar schimbul cultural va avea o notă de falsitate. In tele-simulare, interlocutorul este un comediant, deoarece el interpretează un personaj și propulsează elevul într-un joc teatral bogat. El trebuie să fie capabil să evalueze elevul, la finalul sedinței. Evaluarea va fi de tip formativ și nu sumativ, pentru a se putea remedia la timp aspectele greșit achiziționate.
3.-Diversificarea interlocutorilor
Un alt punct forte al tele-simulării este cel de a antrena elevii în a–și schimba regulat interlocutorul. In general, elevii își înțeleg foarte bine profesorul lor căci ei sunt obișnuiți cu timbrul vocii sale, cu accentul sau cu ritmul vorbirii sale. De îndată ce el aude un alt francofon, lucrurile se schimbă! La elev, frica de examenul oral este adesea legată de cea a examinatorului precum și de a realiza « jocuri de rol la distanță ». De aceea, această metodă ajută foarte bine elevii în a se pregăti pentru probele orale ale examenelor și mai ales pentru DELF.
Concret, pentru a realiza o bună tele-simulare, participanții au nevoie de o bună conexiune la internet, să își instaleze un program de conferință și să posede un calculator, un laptop sau o tabletă cu webcam și cu microfon. Jocul de rol într-o astfel de conferință durează în jur de 15-30 de minute, după nivelul de limbă al elevilor. Acest tip de tele-simulare poate să fie înregistrată, oferindu-i astfel profesorului, posibilitatea de a exploata o secvență în cadrul orei de limbă franceză sau de a realiza o evaluare de un anume tip.
Din punctul de vedere al jocului teatral, fiecare participant interpretează un personaj ( sau câteodată pe sine-însuși) într-o situație dată, sprijinindu-se pe o schemă foarte simplă, care să definească progresul fiecărei etape. Realizarea acesteia este foarte importantă deoarece nu există o întâlnire în prealabil cu interlocutorii. Pornind de la acest ghidaj, participanții trebuie să improvizeze și să se adapteze. Din această optică, tele-simualarea se dovedește un instrument foarte pertinent pentru a dezvolta strategii proprii de interacțiune în limba țintă.
Tele-simularea este o tehnică educativă, încă experimentală, care deschide, în acest moment, axe de căutare, pentru profesori. Ea dă naștere la o serie de întebări care au legătură cu interculturalitatea, cu învățământul sincron la distanță, cu includerea teatrului în învățarea limbilor străine și cu rezultatele evaluării..
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
*PAYET, Adrien, Dramafle, développer l’interaction orale par le théâtre à distance. Le français dans le monde. Mars-avril 2013, n° 386, p. 40-41
*PAYET, Adrien, Anne-Lise OLIVEIRA DE SOUZA, Développer la communication orale par la “télé-simulation”. Les Langues Modernes n°4 / 2013
*RAOUST, Laure, Le théâtre et les nouveaux moyens de communication au service du français. Mémoire de Master 2 – Paris 3 Sorbonne Nouvelle.
PROF. COSMA CORNELIA ( LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „FLORIN FLEȘERIU” SEBEȘ)
26
ian.