EVALUAREA - METODE ȘI STRATEGII

PROF. DOBREA MIHAELA LICEUL ECONOMIC „AL. I. CUZA” PIATRA-NEAMȚ

1. Evaluarea este o componentă esenţiala a procesului instructive/educativ, a triadei instruire-predare-evaluare, având ca scop cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, în vederea optimizarii ei, pe baza colectării, organizării şi interpretării rezultatelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare. De asemenea rolul ei este să depisteze limitele învăţării, greşeli, lacune, nivel prea scăzut de cunoştinţe, dificultăţi în interpretarea şi aplicarea cunoştinţelor, pentru depăşirea acestora şi realizarea progresului şcolar.
 
2. Momente şi modalităţi de realizare a evaluării
Metodologia evaluării de proces (a rezultatelor şcolare) presupune răspunsuri la urmatoarele întrebări:
a)Pe cine evaluăm ?

toţi elevii, ca grup

elevii luaţi individual;
un anumit grup (de vârstă).

b) Când ?
-de câteva ori pe an, la diferite date ;

la date fixe ;
continuu.

c)Prin ce mijloace ?

probe scrise, orale, practice
observaţia directă în clasă ;
referate, proiecte, teme pentru acasă ;
portofolii.

d)Pentru cine ?

elevi, părinţi ;
profesori, factori de decizie ;
instituţii care vor angaja viitori absolvenţi.

e)In funcţie de ce ?

obiective curriculare ;
standarde şi criterii de evaluare formativ-educativă

Evaluarea poate fi : continuă sau periodică.
Se realizează :

la începutul programului de instruire ;
pe parcurs ;
secvenţial ;
în final.

Modalităţile de realizare a evaluării se structurează în funcţie de momentul aplicarii, în:

Evaluare iniţială
Evaluare continuă (formativă)
Evaluare cumulativă (sumativă, globală)

Evaluarea cumulativă este într-un fel, o evaluare de bilanţ.Ea se caracterizează prin :

un caracter normativ, permiţând compararea performanţelor elevilor cu obiectivele generale ale disciplinei şi cu nivelul de pregătire al elevilor la începutul programului ;
se realizează la intervale mari de timp (la finalul unui capitol, curs, an şcolar, ciclu de învăţământ ), determinând aprecieri finale asupra rezulttelor şcolare
are efecte reduse asupra ameliorarii procesului de învăţare ;
măsurarea se realizează prin sondaj în randul elevilor şi asupra materiei parcurse ;
urmăreşte ierarhizarea elevilor după performanţele obţinute ;
-rezultatele acestei evaluări pot fi utilizate de organele de decizie pentru formularea unor măsuri privind organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ.

Abordare comparativă între evaluarea sumativă şi evaluarea formativă:

 Metode tradiţionale de evaluare: -probe scrise
 -probe orale
 -probe practice
Fiecare din aceste metode tradiţionale are avantaje şi dezavantaje.Din acest motiv, ele trebuie combinate într-un mod optim.
Metode alternative de evaluare :

observarea sistematică a comportamentului elevului prin : fişe de evaluare/autoevaluare; liste de control/verificare; scări de clasificare
investigaţia
proiectul
referatul
portofoliul o modalitate de evaluare cu spectrul larg, permiţând strângerea unui material bogat şi variat despre progresul şcolar al elevului utilizând o varietate de metode şi tehnici de evaluare;
autoevaluarea este o tehnică corelată cu instrumentele de evaluare prezentate mai sus, permiţând elevului o cunoaştere a performanţelor proprii

 Metodele alternative ofera profesorului informaţii suplimentare despre activitatea şi nivelul de achiziţii al elevului.Acestea completează datele furnizate de metodele tradiţionale.
 In evaluarea de astăzi, indiferent de tipul ei folosim itemii.
Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, itemii se clasifica în :

itemi obiectivi ;
itemi semiobiectivi ;
itemi subiectivi ;

3. Calităţile instrumentelor de evaluare :Pentru ca rezultatele evaluării să aibă semnificaţie pentru evaluatori, evaluaţi, instituţii şi societate, instrumentele de evaluare au următoarele calităţi :

Validitatea- calitatea unei probe de evaluare de a măsura exact ceea ce este destinat să măsoare;
Fidelitatea-calitatea unei probe de evaluare de a da rezultate constante în cursul aplicării ei succesive ;
Obiectivitatea –gradul de concordanţă între aprecierile făcute de evaluatori independenţi, în ceea ce priveşte un răspuns “bun”pentru fiecare dintre itemii unei probe
Aplicabilitatea –calitatea unei probe de evaluare de a fi administrată şi interpretată cu uşurinţă

 Important este ca urmărind toate aceste obiective profesorul poate aprecia şi nota orice contribuţie pozitivă a elevului şi observa multiplele aspecte ale implicării acestuia în procesul instructiv-educativ, precum şi caracteristicile acestui proces în vederea ameliorarii lui şi realiăarii progresului şcolar în funcţie de posibilităţile fiecarui elev, de interesele şi preocupările sale, de cerinţele progamelor şcolare şi ale societăţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *