PROF. DR. MONICA-CARMEN BALTĂLUNGĂ ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL” TÂRGOVIŞTE

Evaluarea nu trebuie să devină un scop în sine, ci trebuie să conducă la găsirea celor mai bune soluţii pentru a avea un act didactic de calitate. Evaluarea este parte componentă a procesului educativ care urmăreşte măsurarea cunoştinţelor dobândite, valoarea, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat. De asemenea, prin evaluare se estimează poziţionarea elevului într-o ierarhie, oferind soluţii de perfecţionare a demersului didactic.
Cele trei forme de evaluare (inițială, formativă și sumativă) sunt în relație de complementaritate, determinată de funcțiile lor în demersul evaluativ. O evaluare calitativă presupune folosirea unor tehnici cât mai diverse în aşa fel încât pe lângă obiectivitatea absolut necesară să poate fi apreciată şi de către elevi. Astfel, la disciplina geografie, ca instrument de evaluare utilizez testul grilă prin metoda de evaluare frontală. Testul presupune o paletă diversificată de itemi (subiectivi, obiectivi), este însoţit de barem (realizându-se foarte uşor şi autoevaluarea) şi ulterior, dacă este cazul, de plan remedial. Pot face foarte simplu ierarhizarea la nivelul elevilor/claselor astfel încât să-mi pot adapta metodele de predare-învăţare-evaluare pe parcursul anului şcolar. Toate cele trei elemente ale procesului educativ sunt importante: nu este eficientă predarea dacă nu se face învăţarea şi apoi evaluarea, din acest motiv susţin că evaluarea trebuie pregătită cu grijă ţinând cont de faptul că elevii nu sunt toţi la fel.
În concepţia lui H. Gardner (profesor la Universitatea Harvard) oamenii sunt diferiţi, iar inteligenţele lor sau combinaţiile acestora sunt diferite, ceea ce le inflenţează modul de a învăţa, de a-şi însuşi informaţiile, de a le exprima. Din acest motiv am mereu grijă să formulez itemi în aşa fel încât să poată fi rezolvaţi de toţi participanţii la procesul educativ. Elevii din gimnaziu încă sunt în etapa de cunoaştere de sine aşa că noi, profesorii, trebuie să le descoperim tipurile de inteligenţe şi să-i îndrumăm cum pot valorifica cel mai bine ceea ce i-a înzestrat natura. Aici rolul nostru este esenţial deoarece putem să le imprimăm un mod de învăţare ajutându-i astfel ca în momentul evaluării să ofere tot ceea ce ştiu. De multe ori elevii învaţă mecanic anumite noţiuni, iar în momentul în care sunt evaluaţi (scris sau oral) pur şi simplu se blochează. Este un alt motiv pentru care consider că modul în care noi realizăm evauarea este foarte important.
Din punctul de vedere al elevului, evaluarea poate fi pentru unii plăcută, incitantă („ce a mai pregătit doamna”…, „cum arată fişa de lucru”, „ce joc mai facem astăzi”), iar pentru alţii stresantă.
Elevul trebuie să înveţe responsabil şi cu drag pentru evaluare şi finalitatea acestui proces va fi aceea pe care ne-o dorim – acumularea şi valorificare cunoştinţelor asimilate. Noi pregătim elevii pentru viaţa lor de peste zece-douăzeci ani… în care alta va fi ierarhizarea, altele vor fi cerinţele şi ei trebuie să se adapteze. În contextul actual, când globalizarea determină migraţii teritoriale masive, a te plia pe situaţii inedite va fi una dintre competenţele cele mai căutate.
Şi noi, profesorii, trebuie să ne adaptăm în ceea ce priveşte situaţiile neaşteptate care pot să apară şi să răstoarne sistemele de valori, de credinţe şi obiceiuri prezente.
O astfel de situaţie este pandemia Covid – 19 care a bulversat total viaţa, respectiv sistemul clasic de învăţământ. S-a impus o adaptare… din mers a întregului proces educativ, de la modul în care predăm până la modul prin care realizăm evaluarea. Sistemul hibrid cu care am început anul şcolar a permis evaluarea formativă obişnuită. În ceea ce priveşte evaluarea iniţială, pe care o realizam pe baza testelor grilă am considerat oportun să o desfăşor sub formă de evaluare orală la unele clase, iar la altele (mai ales la clasa a VII-a şi a VIII-a) prin metode alternative cum ar fi utilizarea softurilor educaţionale (vezi spre exemplificare https://quizizz.com/signup, https://kahoot.com/signup, https://online.seterra.com/ro). Jocul geografic mereu va fi o metodă prin care vei atrage participarea tuturor elevilor atât în timpul predării cât şi pe parcursul evaluării. În contextul actual, când elevii, dar şi profesorii, stau foarte mult în faţa computerului utilizarea testelor respective oferă o serie de avantaje: corectează răspunsurile greşite, oferă feedback imediat elevilor, este dinamică, apreciază competenţele pentru fiecare elev.
De asemenea, metoda evaluării orale poate fi utilizată deoarece oferă posibilitatea dialogului profesor-elev. În cazul unor erori, elevul se poate corecta imediat sau în cazul unei neclarități profesorul poate cere elevului informații suplimentare sau o motivare a răspunsului. Totuşi, având în vedere situaţia învăţământului online acurateţea acestei metode este discutabilă, deoarece nu mai există controlul asupra a ceea ce face elevul acasă. În clasă se observă foarte bine dacă elevul are tendinţa de a se „inspira” sau dacă există un coleg binevoitor dispus să-l ajute. Noi în faţa monitorului nu avem acces la ceea ce are elevul pe birou sau dacă părinţii sunt în spatele acestuia. Din acest motiv, evaluarea sumativă va fi realizată utilizând testele scrise contra cronometru. Şcoala online ne-a dezvoltat competenţele digitale fără de care nu ne-am fi putut descurca în încercarea noastră de a realiza un proces educativ bun. Din păcate, poate nu la acelaşi nivel calitativ.
În concluzie, alături de metodele tradiţionale de evaluare (probele orale şi scrise sunt cel mai des utilizate în procesul didactic) există şi metode complementare de evaluare, strategii moderne de evaluare care în contextul dat pot fi folosite destul de des. Metodele complementare de evaluare reprezintă o categorie utilizată mai ales pentru măsurarea acelor obiective mai greu cuantificabile prin metodele clasice de evaluare, cu un rol formativ pronunţat. Principalele metode complementare de evaluare sunt: observarea sistematică a activităţii şi a compartimentului elevilor, investigaţia, proiectul, referatul, portofoliul, autoevaluarea.
Evaluarea online, deşi mai greu de efectuat, poate îmbina metoda testelor scrise (pe platforma 24edu, Google Forms ş.a.) cu metodele complementare şi evident cu evaluarea orală.
 
BIBLIOGRAFIE:
1. Catană Monica Carmen, Renţea Gabriela, Mihaela Justina Vagneti, Elena Adelina Venete, 2013 Fagurele cu idei – delimitări conceptuale şi scenarii didactice din perspectiva interculturalităţii şi transdisciplinarităţii, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte;
2. Cerghit, I., 2006, Metode de învăţământ, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi;
3. Cucoş, C., 2000, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi;
4. Nicola, I., 1994, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, RA, Bucureşti.