TESTE DE EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE

PROF. DRĂGUȘ GEORGETA, LICEUL TEHNOLOGIC DE VEST, TIMIȘOARA

 În această perioadă ciudată, profesorii trebuie să-și adapteze comunicarea didactică în mediul online, fie că este vorba de predare, învățare și evaluare online. Este important să nu se piardă perspectiva holistică asupra actului didactic, iar accentul să se deplaseze doar pe achizițiile mnemotehnice. Din perspectiva pedagogiei postmoderne și cognitiv-constructiviste, accentul trebuie să se deplaseze de pe CE se dorește a realiza, pe CUM se provoacă realizarea dorită, preocuparea esențială a profesorului devine aceea de a ști cu exactitate în ce mod poate „perturba” constructiv și pozitiv structurile deținute de elevi, cum se poate determina/ incita/ stimula apariția de „construcții noi”, „destructurări” și „restructurări” în sistemul cognitiv și emoțional al elevului. Ne preocupă, mai ales acum, cum își poate crea elevul propriile construcții inovative și creative care să umbrească așa-zisele „performanțe” mnemotehnice. În pedagogia postmodernă și cognitiv-constructivistă există o deviză importantă: „important este nu să spunem liber ce gândim, ci să simțim că putem gândi liber.”
 În redactarea testelor de evaluare, în învățământul online, trebuie să avem în vedere faptul ca aceste cunoștințe să fie transferabile în alte contexte de viață, iar elevul să devină tot mai conștient de propriile achiziții pe care le interiorizează ca urmare a căutărilor, a descoperirilor, investigațiilor realizate chiar de el. Trebuie să existe și procesul de „reframing”, adică de răstălmăcire, de adaptare a unei teme, analizarea și evaluarea ei într-un context nou. Mesajul etic al constructivismului este că „cei care gândesc altfel decât tine au la fel de multă rațiune și responsabilitate ca și tine”, iar „oamenii sunt capabili și dornici de învățare, însă de cele mai multe ori, nu așa cum vor alții, ci cum consideră ei înșiși.”
 În continuare, voi transmite două teste de evaluare aplicate elevilor mei de clasa a IX-a, respectiv a XII-a, despre care cred că le-a stimulat procesele cognitive superioare, le-a fertilizat neliniștea epistemologică, le-a dezvoltat forțele și optimismul de a le rezolva și de a dezvolta și competențele metacognitive. Primul test se referă la poezia După melci studiată în clasa a IX-a. 1.Din ce modul (unitate de învăţare) face parte lecţia?(Joc şi joacă); 2.Ce reprezintă jocul pentru voi?; 3.Dar pentru copilul din poem?; 4. Puneţi alt titlu poeziei.; 5.Ce instrument de comunicare foloseşte copilul în jocul lui?(Descântecul); 6.Ce cuvânt vă aminteşte cel mai mult de copilărie?( ,,Cotobelc”-profesorul explică formarea cuvântului. „coadă bearcă+melc”); 7.Unde aţi auzit acest cuvânt prima oară?; 8.Ce sentiment are copilul faţă de melc?(Iubire); 9.De ce este atras de o fiinţă mică, nevinovată, aparţinând unui alt regn?; 10.De ce un suflet inocent nu poate proteja un alt suflet inocent?; 11.Citiţi descântecul.; 12.Număraţi epitetele din descântec.; 13.Ce sugerează numărul mare de epitete din descântec?; 14.Jocul ce înseamnă:viaţă sau moarte?; 15.Identificaţi câteva imagini-cheie ale vieţii prezente în descântec.; 16.Ce relaţie semantică există între ,,vii”- ,,vii”, ,,Peste gardurile vii/Dinspre vii”?; 17.Citiţi bocetul.; 18.Identificaţi câteva imagini-cheie ale morţii prezente în bocet; 19.Ce rămâne după moartea melcului?(Relicva); 20.Ce rămâne după moartea noastră?(Elevii răspund: sufletul, amintirea). Transferul cunoștințelor prin alt tip de temă de casă este un eseu nestructurat de o pagină: Aș vrea să devin matematician(aluzie la Dan Barbilian, matematicianul)/ poet(aluzie la Ion Barbu, poetul)/ biolog(aluzie la melc).
 Testul pentru clasa a XII-a se referă la Psalmul (Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere- VOL.Cuvinte potrivite, 1927) de Tudor Arghezi. 1.Care este tema Psalmului?; 2.Identificați relațiile de simetrie și de opoziție din poem?; 3.Cum sunt ele reprezentate?(epitete, comparații, metafore, personificări, interogații, exclamații).; 4.Argumentați cu exemple din text opoziția peisaj natural/ peisaj spiritual (interioritatea eului liric).; 5. Comentați în 30 de cuvinte comparația: „ Și te pândesc în timp, ca pe vânat”.; 6.Comentați în 30 de cuvinte metafora: „ Ești visul meu, din toate, cel frumos”.; 7.Identificați cuvintele și expresiile populare din text și comentați rolul lor stilistic în 50 de cuvinte.; 8.Selectați cuvintele care compun diferite câmpuri semantice: corporalitate umană, materie fizică, natură și creație.; 9.Identificați două elemente din text care fac posibilă încadrarea poeziei în modernism. (exemplu: transcendența goală, conceptele negative, creștinismul în ruină).; 10.Deliberați asupra interogației din finalul poeziei și asupra sentimentelor ce le exprimă, alegând între mai multe explicații: așteptare frustrată, ironie și autoironie, disperare, nefericire, revoltă, regret.; 11.Votați strofa preferată!(prin eliminare); 12.De ce credeți că Mântuitorul își acceptă suferințele, în timp ce eul liric arghezian se revoltă în fața lor?; 13.Credeți că Tudor Arghezi este un spirit autentic religios? Argumentați oral punctul vostru de vedere.; 14.Din punct de vedere moral, de ce poetul oscilează „între credință și tăgadă”?; 15.Cum se manifestă din punct de vedere artistic această oscilație?; 16.V-a plăcut/ nu v-a plăcut Psalmul? De ce?; 17.Care sunt elementele din text pe care le-ați rezolvat/ înțeles cu ușurință?; 18.Care sunt elementele din text pe care le-ați rezolvat/ înțeles cu dificultate?; 19.De ce clarificări mai aveți nevoie pentru a exprima un punct de vedere despre poezie?; 20.Care sunt comorile/valorile voastre sufletești? Enumerați.; 21.Credeți că credința în Dumnezeu se află la răscruce? Indiferent de răspuns, argumentați în 50 de cuvinte.; 22.Credeți că doar în momente de răscruce, de încercare în viață, trebuie să invocăm puterea divină? Argumentați.
 
 
BIBLIOGRAFIE
1. Joița, Elena, Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași, 2002.
2. Michalko, Michael, Secretele creativități. Fii genial!, Editura Amaltea, București, 2008.
3. Nicu, Adriana, Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.
4. Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008.
5. Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări. Editura Art, București, 2016.
6. Roco, Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *