PROF. GHEAȚA PARASCHIVA G.P.P. ”PRICHINDEL”, SUCEAVA

Cadre didactice și elevi, preșcolari, părinți, traversăm o perioadă neobișnuită care ne provoacă mai mult decât oricând. Stilul nostru de viață s-a schimbat și nu știm dacă vom mai reveni la stilul anterior vreodată. Dar, cel mai mult, suntem afectați de faptul că nu știm ce se întâmplă cu copiii noștri, cum și cât vor funcționa școlile, grădinițele, cum se desfășoară procesul de învățământ cu întreg sistemul de predare-învățare-evaluare.
 Învățământul on-line vine cu noi provocări. Vedem acum multitudinea de platforme și soft-uri educaționale on-line, care abundă media în această perioadă și care reprezintă o formă de învățare la distanță, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul de învățământ clasic, traditional, ”față în față” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum se întâmplă în perioada actuală de pandemie, când întregul sistem de învățământ, public și privat, indiferent de nivel sau ciclu curricular este închis. Noul mod de învățare este impus de perioada dificilă pe care o traversăm. Întreg procesul de învățământ s-a mutat pentru o perioadă de timp exclusiv în on line, cu tot ce înseamnă predare, dar și evaluare. În absența relaționării față în față cu preșcolarii, în contextul fizic al grupei, trecem printr-un proces de adaptare, flexibilizare și meta-învățare.
 Evaluarea în contextul actual, on line, a reprezentat o încercare la care au fost supuși atât cadrele didactice, cât și copiii. Între metodele utilizate au predominat metodele alternative, fără a fi excluse cele tradiționale. Desi suntem de părere că, în momentul evaluării trebuie transmise cu claritate sarcinile pe care copiii le au de îndeplinit, criteriile de evaluare a rezultatului şi finalitatea întregii sarcini, în contextual actual ne-am bazat pe ajutorul și sprijinul părinților pentru a putea realiza atât evaluarea continuă, cât și cea finală. Astfel că lucrările practice, portofoliile și proiectele copiilor au jucat un rol important în stabilirea rezultatelor evaluării.
PORTOFOLIUL numit in multe materiale de specialitate cartea de vizită” a copilului este un instrument evaluativ care permite educatoarei iar, în cazul de față și părinților, să urmărească progresul copilului in plan cognitiv, atitudinal si comportamental pe parcursul intervalului de timp alocat învățării on line. Structurat sub forma unei mape deschise în care în permanență se mai poate adauga ceva, portofoliul a reprezentat un element flexibil de evaluare care a permis fiecărui copil să lucreze in ritmul său propriu, să-și pună în valoare toate calitățile cu care este înzestrat. Scopul principal al portofoliului nu a vizat doar evaluarea, ci mai ales, am urmărit stimularea învățării, notă dată de implicarea directă a copiilor în alcătuirea portofoliilor.
PROIECTUL- recomandat atât ca modalitate de învățare în această perioadă on line, cât și ca metodă de evaluare a repezentat o activitate amplă ce s-a derulat pe parcursul câtorva zile sau săptămâni si a oferit copiilor prilejul de a se afla într-o situație autentică de cercetare.
Concentrat pe efortul voit al copilului, pe înțelegerea subiectului în toată amploarea lui, proiectul a asigurat o învățare activă, a oferit posibilitatea copiilor de a arăta ce știu, dar mai ales ceea ce știu să facă, să-și pună în valoare anumite capacități. Prin această metodă copiii au intrat direct în contact cu realitatea, iar procesele, fenomenele, obiectele au fost investigate în dimensiunile și caracteristicile lor reale, așa cum se manifestă în realitate.
Ca metodă de evaluare, proiectul a reprezentat un instrument prognostic întrucât pe parcursul derulării lui am reusit să apreciez măsura în care copilul are anumite aptitudini care-i pot permite obținerea în viitor a unor performanțe, și o valoare diagnostică fiind un bun prilej de testare si verificare a capacităților intelectuale, de depistare a lacunelor și a greșelilor.
 Din păcate riscul de a cădea în capcana centrării atentiei pe produsele finale ale activității copilului, de a judeca valoarea unei activități după calitatea produsului final, a fost destul de ridicat, dat fiind faptul că nu puteam observa copilul pe parcursul activității în sine.
Comunicarea rezultatelor evaluării este considerată a avea un rol foarte important pentru că:
-stimulează interesul copilului pentru lucru;
-evită formarea unui tip de judecată socială bazată pe etichetare;
– ajută copilul să îşi formeze o imagine corectă despre sine.
Prin intermediul platformelor și mijloacelor de comunicare on line am încercat să transmite informații și mesaje obiective fiecărui părinte și copil din grupă. Părinţii acceptă mai uşor aprecierile educatoarei la adresa copilului lor, dacă informaţiile evaluative le sunt comunicate individual, decât dacă le sunt comunicate în grup, când reacţionează emoţional.
Opțiunea pentru o anume metodă de evaluare pentru școala on line este determinată de vârsta copiilor, de volumul de cunoștințe, de categoria de activitate și, în mod deosebit, de obiectivele urmărite.”Perfecționarea oricărei evaluări provine din adecvarea ei la obiectivele pentru care este făcută.”(Gemeniene Meyer)
Evaluarea reprezintă o dimensiune esențială a procesului curricular, ea este o practică ce poate fi continuu îmbunătățită și diversificată. Metodele complementare de evaluare pe care le putem folosi în perioada în care învățământul se desfășoară la distanță și nu există o conexiune educatoare –copil, sunt doar o alternativa la metodele tradiționale și sunt menite să completeze practica evaluativă. Ele încearcă să pună în valoare o dimensiune a acțiunii evaluative care oferă copiilor variate posibilități de a demonstra ceea ce știu dar, mai ales, ceea ce pot să facă cu ceea ce știu.
 
BIBLIOGRAFIE:
Neacsu, I., Stoica, A., Reforma sistemului de evaluare si de examinare, Bucuresti, Editura Aramis, 1996.
Oprea, Crenguta, Lacramioara, Pedagogie. Alternative metodologice interactive . Editura Universitatii, Bucuresti, 2003.
Radu, I., T., Evaluarea in procesul didactic, Bucuresti, Editura didactica si Pedagogica, 2000.
Tomsa, Gheorghe, Psihopedagogie prescolara si scolara, Editura „Coresi”, Bucuresti, 2005.