Orice activitate pedagogică se desfăşoară conform unei metode implicite ori explicite. În raport cu procesul de învățare, trebuie să descrie modul în care elevul învață și modul în care acesta poate fi sprijinit pentru a înțelege, interioriza și practica învățarea.
În modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice se înscriu direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ, aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ, reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului.
Metodele interactive, conferă activităţii un „mister didactic”, în care elevul este participant activ pentru că el întâlneşte, probleme, situaţii complexe pentru mintea lui de copil, dar în grup, prin analize, dezbateri, descoperă răspunsurile la toate întrebările, rezolvă sarcini de învăţare, se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei.
Există multe metode prin care copiii pot învăţa ori exersa concepte sau deprinderi.
Metodele interactive de grup au ca scop promovarea interacţiunii dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente, urmărind optimizarea comunicării, observând tendinţele inhibitorii care pot apărea în interiorul grupului.
Din perspective didactică, clasificăm metodele şi tehnicile interactive de grup astfel:
Metode de predare-învăţare interactivă în grup: metoda predării / învăţării reciproce; Mozaicul, etc.
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Phillips 6/6; brainstorming; tehnica 6/3/5 etc.
Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: metoda cubului; metoda ciorchinelui;
Metode de cercetare în grup: proiectul de cercetare în grup; portofoliul de grup…
Profesorul, contribuie la luarea celei mai bune decizii, prin furnizarea unui feed-back bazat pe competenţele pe care facilitatorul le deţine şi prin filtrul propriilor experienţe. Feed-back-ul nu presupune oferirea de soluţii, ci de a coordona elevul în a identifica soluţii proprii la probleme proprii, de a-l determina să înțeleagă ceea ce dorește să realizeze și ceea ce are nevoie pentru a produce un răspuns potrivit la o problemă dată.
Evaluarea inițială se realizează la începutul unui program de instruire (începutul unui ciclu curricular, al unui an școlar sau semestru, al unei unități de învățare). Are funcție diagnostică, scopul fiind cunoașterea stadiului inițial de la care se pleacă în abordarea secvențelor de instruire, dar și o funcție prognostică, prin proiectarea eficientă, realistă, a continuturilor noii materii.
Evaluare la începutul unui an școlar La începutul fiecărui nou an școlar se face o recapitulare (una-două săptămâni) a materiei predate anul precedent. Se pune accentul pe acele noțiuni si aptitudini ce vor fi folosite în predarea noii materii. În această etapă evaluarea se face prin examinare orală.
La finalul recapitulării se dă un test ce conține aplicații la materia recapitulată (simple și cu grad mediu de dificultate): se evidentiază lacunele elevilor; luând evaluarea inițială ca punct de reper, profesorul își face un plan de recuperare și proiectează activitatea diferențiată, uneori testul inițial este folosit pentru evaluarea progresului elevilor la finalul anului școlar.
Evaluare la începutul unui ciclu școlar Orice tip de achiziție școlară este condiționată de fondul de cunoștinte, deprinderi și atitudini dobândite anterior. Profesorul stabilește ce compețente specifice dorește să evalueze și alege acele conținuturi pe care le consideră relevante. Evaluarea la începutul predării unei unități de învățare Învățarea se bazează pe fundamentul achizițiilor anterioare, în cazul învățământului concentric.
Am aplicat la clasa a V a un test de evaluare la unitatea de învățare Metode de rezolvare a problemelor
(2p) 1. Șapte bilete de autobuz costă 147 de lei. Cât costă 78 de bilete ?
(2p) 2. Ana și Mihai au împreună 180 de bile. Ana are cu 20 de bile mai puține decât Mihai. Câte bile are fiecare?
(2p) 3. 7 caiete și 3 stilouri costă 370 de lei, iar 2 caiete și 6 stilouri costă 620 de lei.Cât costă un caiet? Dar un stilou?
(1, 5p) 4. 75 de kg de miere s-au turnat în 12 vase de 8 kg și respectiv 5 kg.Câte vase de fiecare fel s-au folosit?
(1, 5p) 5. Dintr-un coș cu mere se ia o treime din numărul acestora, apoi o treime din numărul merelor rămase și apoi o doime din numărul merelor rămase, constatându-se astfel că în coș mai sunt 4 mere.Calculați câte mere au fost în coș și câte mere s-au luat de fiecare dată?
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă un punct din oficiu.Timp de lucru 45 minute.
Ce am vizat? Verificarea competențelor specifice:
1. Efectuarea de calcule cu numere naturale, folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora;
2. Identificarea numerelor naturale în contexte variate;
3. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului;
4. Analizarea unor situații date pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule.
Ce rezultat am obținut?
În urma aplicării testului și corectării conform punctajului stabilit, 19 elevi din cei 22, au obținut note peste 5, ceea ce reprezintă 87%. Cea mai mare notă a fost 9, iar cea mai mică 3.
Consider că am atins ceea ce mi-am propus, elevii au arătat că știu să rezolve probleme folosind metodele aritmetice.
Cei mai mulți elevi au întâmpinat probleme la metoda mersului invers și la metoda falsei ipoteze.
Ce decid mai departe?
Voi propune pe parcursul următoarelor ore, spre a fi rezolvate și astfel de probleme, de asemenea, în orele de recapitulare pentru teză, voi relua metodele de rezolvare a problemelor.
Voi folosi mai mult munca independentă, în detrimentul activității frontale sau pe grupe, voi antrena elevii cu potențial în rezolvarea de probleme pentru concursuri.
PROF. GHERCA EDUARD, ȘCOALA GIMNAZIALA RACHITENI
26
ian.