Evaluarea la disciplina geografie în învățarea on-line joacă un rol important în procesul de învăţare – atât evaluarea sumativă cât şi formativă oferă informaţii despre progres şi ghidează învăţarea. Evaluarea este esenţială pentru procesul de certificare şi rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura evoluţia şi succesul elevilor, profesorilor, cursurilor sau ale instituțiilor. Datorită importanţei evaluării, s-au dezvoltat diferite tipuri ale acestui tip de proces. Evaluarea, în special când este cuprinsă într-o sarcină sau exerciţiu autentic de învăţare, poate fi de asemenea parte din experienţa învăţării. Evaluarea on-line a crescut în popularitatea deoarece se crede că va ajuta la administrarea unor volume mari de notare şi adminstrare.
În ciuda utilizării răspândite a computerelor în predare şi învăţare, utilizarea acestora în ceea ce priveşte evaluarea a fost limitată. Există o tendinţă de a asocia evaluarea bazată pe utilizarea computerului cu întrebările cu alegere multiplă, poate din cauză că aşa s-a utilizat pentru prima oară tehnologia informatică. Evaluarea bazată pe utilizarea computerului nu face numai să genereze exerciţii de rutină ca aceste întrebări cu alegere multiplă, ci poate îmbogăţi experienţa elevilor. Principala utilizare a evaluării on-line la disciplina geografie poate avea ca scop mai degrabă evaluarea formativă decât sumativă a elevilor. Aceasta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul forumurilor de discuţii sau exerciţiilor on-line. O altă utilizare populară a tehnologiilor on-line este predarea electronică a temelor care poate simplifica procesul administrativ. Cel mai puţin preţuită şi utilizată este autoevaluarea, care are multe rezultate pozitive – de obicei încurajează independenţa elevului şi îi ajută pe aceştia să dezvolte abilităţile necesare pentru o învăţare autonomă.
Există un număr ridicat de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare la disciplina geografie la nivel gimnazial care pot fi enumerate ca:
posibilitatea de a nota cu rapiditate şi în mod adecvat un număr mare de răspunsuri;
monitorizarea răspunsurilor elevilor;
evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis;
evaluările pot fi păstrate şi reutilizate;
furnizarea de feedback imediat;
Articolele de evaluare pot fi selectate la întâmplare pentru a furniza un document diferit fiecărui elev. Evaluarea ar trebui să fie îndeajuns de flexibilă şi diversă pentru a lua în considerare nevoile şi circumstanţele diferite ale elevilor care urmează cursuri on-line. Flexibilitatea poate însemna:
susţinerea de exerciţii de evaluare pentru a dovedi circumstanţele şi nevoile elevilor;
furnizarea de flexibilitate în durată sau furnizarea de opţiuni pentru situaţii neprevăzute pentru a compensa lipsa de fiabilitate sau diferenţele în ceea ce priveşte conexiunile tehnologice;
furnizarea posibilităţii de alegere a locului de desfăşurare a procesului de evaluare deoarece elevii pot efectua exerciţii de evaluare la locul de studiu, care poate fi acasă sau orice loc aleg.
Măsura în care aceste alegeri sunt disponibile în învăţarea online depinde de mulţi factori, inclusiv aspecte pragmatice de management al învăţării şi al elevilor, strategiile de predare utilizate, tehnologiile şi software utilizat, cerinţe de a începe şi a finaliza la anumite date şi aşa mai departe.
Evaluarea, în orele de geografie se poate realiza şi cu ajutorul unor metode tradiţionale şi moderne.
Una dintre metodele moderne este Proiectul.
Proiectul constituie o provocare adecvata posibilitătilor elevilor si implica o activitate efectivă de explorare, desfasurata într-un interval de timp. Proiectul este o modalitate de învatare prin acțiune – learning by doing, o metodă interactivă amplă și un instrument de evaluare complex prin care se formează omul independent, practic și creativ. Fiind o activitate amplă, de durată, care implică multă muncă şi efort intelectual, proiectul devine o formă de evaluare motivantă pentru elevi care facilitează o apreciere nuanţată a învăţării. Deoarece se lucrează în echipă şi se abordează un subiect din mediul cunoscut de viaţă, în funcţie de interesul şi de oportunităţile participanţilor, proiectul permite colaborarea elevilor cu nivel cultural variat, cu abilităţi şi competenţe diferite.
Învăţarea on-line, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abilitatea de a rezolva probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi probleme tehnice). Lucrul în afara şcolii, departe de profesori şi colegi, înseamnă că elevii trebuie să-şi asume responsabilităţi mai mari dacă doresc să reuşească la cursurile on-line. În plus, există percepţia conform căreia elevii sunt încurajaţi să-şi asume şi mai multe responsabilităţi pentru propriul proces de învăţare pentru a face faţă aşteptărilor angajatorilor şi ale comunităţii. S-a incercat trecerea către abordări mai centrate pe elev în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea care încurajează elevii să facă acest lucru. Se pare că acest principiu ar trebui extins şi la evaluare. Autoevaluarea, evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire, reflecţia şi articularea sunt doar câteva metode prin care elevii sunt încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi evaluare. Alte metode includ opţiuni de discutare a activităţilor de evaluare, mod de prezentare, durată a evaluării şi decizii referitoare la punctaj sau notare. Provocarea care rămâne este aceea de a găsi rezultate măsurabile pentru a demonstra însuşirea competenţelor şi a abilităţilor dorite.
BIBLIOGRAFIE
Cerghit (2006) – Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi
Hadjerrouit, S.(2007) Applying a System Development Approach to Translate Educational Requirements into E-Learning, Agder University College, Kristiansand, Norway.