Evaluarea joacă un rol important în procesul de învăţare – atât evaluarea sumativă cât şi formativă oferă informaţii despre progres şi ghidează învăţarea, profesorilor, cursurilor sau ale instituțiilor..Evaluarea online este o metodă a evaluării care poate răspunde eficient situaţiilor identificate, mai ales că poate fi aplicată pe oricare dintre cele trei forme ale evaluării tradiţionale: iniţială, continuă şi cumulativă.
Cea mai frecventă punere în practică a evaluării online este reprezentată de testele tip chestionar. Acestea pot presupune răspunsuri de tip „da”/”nu” („adevărat”/”fals”) sau selectarea uneia sau mai multor variante corecte de răspuns din mai multe posibile, asociere de imagini, texte, sau întrebări cu răspuns deschis. Astfel, evaluarea online prin teste de tip chestionar este o metodă ce poate fi aplicată indiferent de materie, are un nivel înalt de obiectivitate şi provoacă elevii să aibă o atenţie sporită pentru a face alegerile sau completările corecte, în acelaşi timp creându-le o imagine de ansamblu asupra materiei. A stabili o strategie de evaluare în învăţământ echivalează cu a fixa când evaluezi, sub ce formă, cu ce metode şi mijloace, cum valorifici informaţiile obţinute. Desigur în final în funcţie de concluzile desprinse, elevul îşi va modifica strategia de învăţare, iar profesorul pe cea de predare în învăţământul online.
Evaluarea bazată pe utilizarea computerului nu face numai să genereze exerciţii de rutină ca aceste întrebări cu alegere multiplă, ci poate îmbogăţi experienţa elevilor. Principala utilizare a evaluării online poate avea ca scop mai degrabă evaluarea formativă decât sumativă a elevilor. Acesta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul forumurilor de discuţii sau exerciţiilor online. O altă utilizare populară a tehnologiilor online este predarea electronică a temelor care poate simplifica procesul administrativ. Cel mai puţin preţuită şi utilizată este autoevaluarea, care are multe rezultate pozitive – de obicei încurajează independenţa elevului şi îi ajută pe aceştia să dezvolte abilităţile necesare pentru o învăţare autonomă (şi pe tot parcursul vieţii).Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare care pot fi enumerate ca:
– posibilitatea de a nota cu rapiditate şi în mod adecvat un număr mare de răspunsuri.
– monitorizarea răspunsurilor elevilor.
-evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis.
-evaluările pot fi păstrate şi reutilizate.
– furnizarea de feedback imediat.
– susţinerea de exerciţii de evaluare pentru a dovedi circumstanţele şi nevoile elevilor;
Măsura în care aceste alegeri sunt disponibile în învăţarea online depinde de mulţi factori, inclusiv aspecte pragmatice de management al învăţării şi al cursanţilor, strategiile de predare utilizate, tehnologiile şi software utilizat, cerinţe de a începe şi a finaliza la anumite date şi aşa mai departe.
Evaluarea online este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate şi echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea tradiţionale faţă în faţă. Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evaluator şi cei care sunt evaluaţi şi procesele de colectare şi administrare. Evaluarea online poate fi utilizată:
– ca o sursă independentă de dovezi pentru evaluare;
– ca o contribuţie la întregul proces de evaluare;
– în vederea colectării, transmiterii şi administrării materialelor de evaluare şi resurselor.
Evaluarea poate fi efectuată de către cadrul didactic, elev, colegi sau de către o persoană sau un grup din afară. Cele mai comune strategii de evaluare online utilizate în ÎPT sunt în prezent: utilizarea comunicării prin computer ca mediu de transfer pentru a trimite şi a comenta pe marginea temelor de genul: eseuri; alcătuirea şi predarea de portofolii; şi pentru testarea pe computer, de ex. răspunsuri scurte, întrebări cu răspuns de tipul alegere multiplă şi quiz-uri. Unele dintre opţiunile online enumerate în literatura de specialitate includ:teme scrise;, participarea la discuţii online;, eseuri;, publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor;, quiz-uri şi întrebări online;, activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de rol;, teme colaborative;, dezbateri;, portofolii;, revizuiri;, examene online (cu carte deschisă, structurate, cronometrate).
Răspunderea elevului
Învăţarea online, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abilitatea de a rezolva probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi probleme tehnice). Lucrul în afara şcolii, departe de profesori şi colegi, înseamnă că elevii trebuie să-şi asume responsabilităţi mai mari dacă doresc să reuşească la cursurile online. În plus, există percepţia conform căreia elevii sunt încurajaţi să-şi asume şi mai multe responsabilităţi pentru propriul proces de învăţare pentru a face faţă aşteptărilor angajatorilor şi ale comunităţii. S-a incercat trecerea către abordări mai centrate pe elev în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea care încurajează elevii să facă acest lucru. Se pare că acest principiu ar trebui extins şi la evaluare. Autoevaluarea, evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire, reflecţia şi articularea sunt doar câteva metode prin care elevii sunt încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi evaluare. Alte metode includ opţiuni de discutare a activităţilor de evaluare, mod de prezentare, durată a evaluării şi decizii referitoare la punctaj sau notare. Provocarea care rămâne este aceea de a găsi rezultate măsurabile pentru a demonstra însuşirea competenţelor şi a abilităţilor dorite.
BIBLIOGRAFIE:
*ANTA – Australian National Training Authority, Assessment and Online Teaching, Australian Flexible Learning Quick Guide Series
*Bron, A. (2005). Understanding learning processes through adult education theory, In: Sabour, M’hammed & Koski, Leena (Eds.) Searching for the Meaning of Education and Culture.
*Hadjerrouit, S.(2007) Applying a System Development Approach to Translate Educational Requirements into E-Learning, Agder University College, Kristiansand, Norway.
PROF. ÎN. PRIMAR MOŢ CORNELIA ALINA ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂVOJDIA, TIMIŞ
26
ian.