PROF. ING. GEORGETA-CRISTINA MEHEDENIUC, LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLARIE, VICOVU DE SUS

Utilizarea internetului și a noilor tehnologii în evaluarea elevilor este un domeniu cu o dinamică deosebită, în special din momentul adoptării parțiale sau totale a sistemelor de învățare digitală.
Autonomia este unul dintre aspectele formării elevilor implicite în procesul de evaluare și în dezvoltarea elevilor. Aspectul central al evaluării online îl constituie dobândirea autonomiei elevului, controlul pe care îl exercită asupra diferitelor aspecte ale învățării, începând cu decizia de a învăța sau de a nu învăța.
Evaluarea online poate viza în principal evaluarea formativă apoi evaluarea sumativă a elevilor. Acesta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul chatului și a exerciţiilor online. Tehnologiile online contribuie la predarea electronică a temelor care poate simplifica procesul administrativ. Autoevaluarea, încurajează independenţa elevului şi îl ajută să își dezvolte abilităţile necesare pentru o învăţare autonomă, necesară pe tot parcursul vieții. Pe lângă autoevaluare, evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire, reflecţia şi articularea sunt doar câteva metode prin care elevii sunt încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi evaluare. Alte metode includ opţiuni de discutare a activităţilor de evaluare, mod de prezentare, durată a evaluării şi decizii referitoare la punctaj sau notare. Provocarea care rămâne este aceea de a găsi rezultate măsurabile pentru a demonstra însuşirea competenţelor şi a abilităţilor dorite.
 Evaluarea online a crescut în popularitatea deoarece este promite să contribuie administrarea unor volume mari de notare şi adminstrare.
În ceea ce privește instrumentele de evaluare formative acestea sunt chestionarele, sarcinile și întrebările și discuțiile din clasă pe care profesorii le folosesc pentru a evalua și ghida (sau pentru a forma) procesul de învățare al elevilor lor. Instrumentele de evaluare sumativă sunt eseurile și testele finale date la sfârșitul unui proiect, curs, semestru, unitate, program sau an școlar.
Beneficiile dobândite în utilizarea computerului în procesul de evaluare pot fi: posibilitatea de a nota cu rapiditate şi în mod adecvat un număr mare de răspunsuri, monitorizarea răspunsurilor elevilor., evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis, evaluările pot fi păstrate şi reutilizate, furnizarea de feedback imediat.
Evaluarea online este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate şi echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea tradiţionale faţă în faţă. Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evaluator şi cei care sunt evaluaţi şi procesele de colectare şi administrare. Evaluarea online poate fi utilizată: ca o sursă independentă de dovezi pentru evaluare, ca o contribuţie la întregul proces de evaluare, în vederea colectării, transmiterii şi administrării materialelor de evaluare şi resurselor.
Evaluarea online poate furniza: mai mare flexibilitate asupra locului, momentului şi modului în care este efectuată evaluarea, o mai largă gamă de opţiuni elevilor pentru a-şi demonstra cunoştinţele şi abilităţile.
Strategiile de evaluare online utilizate în învățământul profesional pot fi desfășurate pe platforme educaționale. Platforma Clasroom favorizează comunicarea cu elevii, oferă soluții pentru interacțiunea în timp real (cu video și text): utilizarea comunicării prin computer ca mediu pentru a trimite şi a comenta pe marginea temelor de specialitate, tehnologiilor specifice, alcătuirea portofoliilor, proiectelor de absolvire, testarea pe computer (răspunsuri scurte, întrebări cu răspuns multiplu). În literatura de specialitate sunt incluse: teme scrise, participarea la discuţii online, eseuri, publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor, quiz-uri şi întrebări online, activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de rol, teme colaborative, dezbateri, portofolii; revizuiri; examene online (structurate, cronometrate).
Procesul învățării tehnologizate sau online implică, totuși, anumite paradoxuri de ordin psihologic. Un prim paradox al acestei învățări îl reprezintă faptul că, deși comunicarea este facilitată de tehnică, totuși, această tehnologie a comunicării predispune la izolare. În unele cazuri elevii nu interacționează cu profesorul sau cu ceilalți elevi din motive care au la bază anumite particularități personale, de grup sau ale profesorului. Mai pot fi amintite și anumite conținuturi ale problemelor de rezolvat, care pot avea formulări mai ambigue sau pot conține cuvinte neasimilate încă în vocabularul elevului. Un alt paradox este evidențiat de faptul că deși învățarea online și cea tehnologizată reprezintă trecerea de la o psihologie a învățării centrată pe conținut la o psihologie centrată pe nevoile și interesele elevilor, accentul este pus, în principal, pe informarea și formarea unor abilități intelectuale, eliminându-se însușirea deprinderilor practice.
Nu se pot realiza, în cazul învățământului online sau tehnologizat, experimente de laborator complexe sau diverse alte tipuri de operații, ci le putem doar simula virtual. În felul acesta, practica efectivă este înlocuită de învățarea sau observarea pe simulator. Prin urmare, nu toate disciplinele se pretează învățământului tehnologizat sau online.