PROF. INV. PRES. PARASCHIV LENUTA G.P.N BALACEANU, JUD. BUZAU

 Evaluarea reprezintă actul didactic complex, integrat procesului de învăţământ, ce urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, valoarea, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului didactic.
 In contextul actualei reforme a invatamantului romanesc, evaluarea este parte integranta a procesului de invatamant. Problematica evaluarii este una prioritara in contextul educational din tara noastra si destul de complexa ,fiind un domeniu care in ultimii ani a suferit modificari esentiale, prin diversitatea continuturilor si imbogatirea metodelor si tehnicilor de evaluare.
 Desi multa vreme nu i s-a acordat evaluarii importanta cuvenita, aceasta este considerata ca fiind sursa solutiilor de perfectionare a actului didactic, integrandu-se organic in procesul de invatare . Astfel, procesul educativ implica cu necesitate proiectarea simultana a tiadei predare -invatare – evaluare, orice schimbare produsa in cadrul uneia influenteaza modalitatile de realizare a celorlalte, producand o adevarata reactie in lant. Calitatea si nivelul actului educational se reflecta in momentul evaluarii.
 Cele mai des întâlnite forme de evaluare sunt: evaluarea iniţială, continuă şi finală.
 Evaluarea iniţială se realizează la începutul unui program de „instruire” şi stabileşte nivelul de pregătire a preşcolarilor în momentul iniţierii programului respectiv, constituind o condiţie hotărâtoare pentru reuşita activităţilor următoare deoarece oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaşte potenţialul fiecărui copil.
 Pentru ca evaluarea iniţială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii şi modalităţi de verificare, măsurare şi apreciere a nivelului de pregătire a preşcolarilor, pornind de la obiectivele propuse.
 Evaluarea formativă îşi propune să verifice toţi preşcolarii asupra conţinuturilor predate, fapt ce permite ca educatoarea să cunoască pregătirea copiilor, identificarea lacunelor, după fiecare secvenţă de învăţare să adopte măsuri pentru ameliorarea procesului de învăţământ.
 Evaluarea finală intervine la sfârşitul unei perioade mai lungi de învăţare, la sfârşit de semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ. Se realizează prin verificări parţiale pe parcursul programului şi o estimare globală a rezultatelor, pe perioade lungi. Este centrată pe o evaluare de bilanţ, regrupând mai multe unităţi de studiu.
 In invatamantul traditional metodele si tehnicile de evaluare sunt grupate in doua categorii: metode traditionale (probe scrise( fișe cu sarcini); probe orale și probe practice ) si metode alternative (lucrări practice, portofoliile cu lucrările copiilor, aprecierile verbale,autoevaluarea
jocurile didactice, de rol și serbările;obervările directe/sistematice în timpul activității și înregistrarea;discutii individuale, afisarea lucrarilor ).
 Metodele traditionale de evaluare nu sunt inlaturate definitiv, ci sunt completate si sustinute in procesul evaluarii de metodele alternative de evaluare care au valoare formativa, prin faptul ca ofera posibilitatea copilului de a arata ce stie, dar mai ales ce stie sa faca ; atat educatoarea cat si prescolarii au o imagine permanent actualizata asupra performantelor copiilor, asigura un demers interactiv actului de predare – invatare,raportandu-se la nivelul psihologic al prescolarilor, prin individualizarea sarcinii de lucru.In concluzie, toate aceste metode complementare de evaluare asigura o alternativa la formele traditionale, imbogatind practica evaluativa.
 Noile schimbari aparute in invatamantul prescolar privind modalitatile de predare care sa aseze in centrul actului educational copilul si interesele acestuia impun si noi strategii de evaluare. Daca in actul predarii, educatoarea poate utiliza cu succes metode activ-participative, evaluarea, la randul sau ,trebuie sa fie coerenta cu noile strategii de predare -invatare, fapt pentru care au aparut metodele interactive de evaluare. Activitatea didactica moderna este centrata pe demersuri inelectuale interdisciplinare si afectiv-emotionale ,educatoarea urmarind realizarea unor obiective interdisciplinare,ca de exemplu :sa culeaga informatii despre o tema data,sa identifice,sa rezolve probleme diferite, sa realizeze conexiuni. Astfel ,obiectivele evaluarii trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele interdisciplinare ale actului predarii.
 Evaluarea cu ajutorul calculatorului constituie un mijloc modern si necesar in realizarea procesului educativ.Deoarece lucrul la calculator este o activitate foarte indragita de copii poate constitui un prilej de evaluare care asigura unitate cunoasterii ,depasind granitele disciplinelor printr-o abordare interdisciplinara a continuturilor. Asa cum in viata de zi cu zi nu folosim cunostintele disparate ,acumulate la anumite discipline si nu valorificam capacitati specifice unei materii este important sa formam prescolarilor o gandire integratoare. Jucandu-se la calculator, copilul este pus in situatia de a aplica in contexte noi si variate cunostintele acumulate anterior.
 Evaluarea cu ajutorul calculatorului poate fi utilizata in diferite situatii : la sfarsitul unor activitati frontale, in timpul unor jocuri didactice, a activitatilor integrate ,in cadrul activitatilor liber alase si la activitatea optionala, daca se desfasoara la grupa.
 Jocuri cum ar fi :,,piti-clic isi alege o meserie” „La ferma”, „Cine stie ,castiga”, „Cu matematica in lumea povestilor” ,”Hai la scoala”,”Alfabetul” ,”Vreau sa stiu” pun copiii in situatia de a-si valorifica cunostintele acumulate la diferite domenii de cunoastere ( DS,DLC,DEC,DOS).
 Acest tip de evaluare prezinta anumite caracteristici : raspunsurile sunt apreciate cu exactitate, timpul util de lucru este gestionat corect ,rezultatele sunt confirmate sau infirmate imediat, exista posibilitatea abordarii unui subiect printr-un joc ,dar cu nivel diferit de complexitate ,fapt ce ofera satisfactii tuturor copiilor. Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca se masoara mult mai greu abilitatile, starile afective, atitudinile si conduita prescolarului.
 După Ausubel „evaluarea merită un loc important în învăţământ, din care face parte integrantă. Ea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul, în extensie şi în calitate, al învăţării, ’’ astfel evaluarea este prioritară în cadrul procesului de învățământ din țara noastră, fiind considerată o sursă a soluțiilor de perfecționare a actului didactic.
 
 
 BIBLIOGRAFIE:
* Ausubel, P. D., Robinson, R. F. (1981) – „Pedagogia secolului XX. Învăţarea în şcoală”, București, EDP.;
* Chiriac, Maria-„ Evaluarea- ghid al activității din grădiniță”- studiu ștințifiic