PROF. ÎNV. PREȘC. CIOTMONDA CECILIA-CARMEN

Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care afectează mai multe sectoare din societate, unele dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice.
Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări: cea digitală.
Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții încearcă să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line până la sfârșitul anului școlar.
Procesul a fost testat din mers, profesorii s-au adaptat situației într-un timp foarte scurt, iar elevii și-au folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri, sau pe cele ale părinților, pentru a putea urma lecțiile online.
Problema este că oficialii din educație au pus în aplicare acest sistem fără o minimă pregătire prealabilă și fără a asigura tuturor elevilor condiții egale de pregătire.
Cu siguranță, nu a fost și nu este ușor pentru nicio unitate de învățământ să-și transfere activitatea în mediul online. Procesul necesită multă răbdare, o planificare cât mai bună, dar mai ales o comunicare eficientă între partenerii educaționali – profesori, părinți, elevi. Haideți să vedem ce a însemnat această adevărată provocare pentru Școala Gimnazială Centrală Câmpina, instituție care numără 623 de elevi, de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a.
“Şcoala online a apărut neaşteptat, ca o mare necesitate şi ne-a provocat să fim deschişi către noile tehnologii la un alt nivel, mai înalt decât eram pregătiţi emoţional, tehnologic, legislativ, economic etc. Experiența şcoala online este una inedită, iar acest tip de învățământ necesită o implicare activă a tuturor factorilor educaționali, pentru valorificarea eficientă şi raţională a tuturor resurselor”, ne-a declarat profesor învățământ primar Laura Iordache.
Mai întâi a fost nevoie de organizarea “cancelariei online”, după cum ne-a precizat directorul Școlii Centrale, profesor Florentina Dumitrașcu, ședințele de coordonare cu profesorii având loc pe un grup de WhatsApp sau pe platforma Zoom. Așa au fost stabilite, printre altele, calendarul online și modul de comunicare cu elevii, mesaje oficiale, link-uri sau resurse utile tuturor și care au fost retransmise ulterior la clase. Așa a putut avea loc o consultare permanentă între cadrele didactice pentru a îmbunătăți și monitoriza procesul de învățare.
Lecțiile online se țin pe diverse aplicaţii, instrumente de interacțiune în timp real, cu video și text: Zoom, Skype, Discord, WhatsApp. Există și aplicații sau platforme de colaborare online care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea profesorului : Google Classroom, Kinderpedia (platforma unitară la nivelul unităţii şcolare). Se lucrează și pe aplicații de învățare, pe care le poate crea profesorul sau pe resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care profesorii le pot folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă: ASQ (Another Smart Question), Quizizz, Padlet, Microsoft Powerpoint, My scans, Open Board, Twinkl România, Didactic.ro, Clasamea.ro, ScoalaIntuitext.ro,etc.
Cele mai frecvente situaţii-problemă întâmpinate în timpul şcolii online din partea elevilor
-Copiii erau mult mai entuziasmați când mergeau fizic la școală.
– Dificultăţi de utilizare a platformelor şi instrumentelor digitale pentru elevi, părinţi, profesori.
– Lipsa conexiunii la internet, a semnalului wi-fi uneori. Creşterea costurilor la factura de telefon pentru depăşirea traficului de date mobile. Slaba funcţionare a aplicaţiilor sau pierderea conexiunii.
– Nemulţumirea privind utilizarea platformelor online, necesitatea unei perioadei de adaptare, faptul că, pentru că unii părinți merg la serviciu, copiii au fost nevoiți să se descurce mai mult singuri.
– Lipsa de interes a copilului pentru acest tip de studiu. Lipsa disciplinei la ore – cadrul didactic controlează mai greu elevii, tentaţi fiind să discute între ei. Copilul nu mai dă randament din cauza relaxării şi gândului că este acasă şi nu mai ia școala în serios.
Lista cu aspecte pozitive și aspecte negative despre şcoala online este foarte lungă! Sperăm să trecem cu bine şi sănătoşi peste această perioadă solicitantă şi delicată. Oricum ar fi, am învăţat că trebuie să avem o mare disponibilitate de adaptare la nou şi tehnologie, ni s-a confirmat încă o dată că este esenţial pentru fiinţa umană a păstra contactul, fie el şi virtual, cu semenii, am învăţat că trebuie să acordăm mai multă importanţă sectorului educaţional online, dar să nu excludem învăţarea tradiţională. Este o lecţie importantă de viaţă, care va avea ecou în viitorul şcolii şi educaţiei în România.