Evaluarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăţământ, statutul ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă. Evaluarea şcolară este percepută astăzi ca fiind organic integrată în procesul de învăţământ, având rolul de reglare, optimizare, eficientizare a activităţilor de predare-învăţare. Multe sisteme de învăţământ, inclusiv cel românesc din ultimii ani, îşi propun să dezvolte activitatea instructiv-educativă având ca referenţial competenţele generale şi specifice pe care trebuie să le dobândească cel ce învaţă – elevul – pe parcursul şi la finalul unui ciclu de instruire, al unui an de studiu etc. Centrarea pe competenţe este o preocupare majoră a ultimilor ani. În zilele noastre, se tinde spre o evaluare complexă, realizată prin intermediul unei metodologii complexe şi a unui instrumentar diversificat.
Sistemele hibride de învățare reprezintă, conform Sloan Consortium, integrarea instrumentelor de predare on-line în activitățile specifice învățământului tradițional. Scopul acestor sisteme este acela de a aduce un plus de valoare în procesul de predare și învățare. Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, reliefate și de studiul de față, limite în relaționarea cadru didactic – elev. Are însă și limite, care au impact negativ asupra învățării eficiente, întrucât o importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate face virtual. În mod explicabil, sprijinul pe care în mod tradițional îl ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare este greu de oferit online, date fiind limitările tehnologice implicite. În realitate, în mediul online, fiecare elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic o posibilă situație de dificultate în învățare, făcând astfel dificilă identificarea celor cu probleme reale. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online, prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume în contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă și fiecare elev îi solicită atenția. Instrumentele de evaluare on-line ne pun la dispoziție o gamă largă de posibilități de evaluare, uneori tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispuși să explorăm Pentru evaluarea preșcolarilor trebuie adăugate mai multe metode și tehnici, deoarece evaluarea online este un proces important și este foarte greu de delimitat evoluția și progresul copilului. Educatoarea poate folosi o prezentăre de tip PowerPoint. Acest tip de resursă este folosită în prezent de către majoritatea cadrelor didactice și conține în principal un rezumatul lecției, precum și schematizarea și abstractizarea concepte complexe. După o astfel de prezentare, poate fi folosit un puzzle sau o fisă, care să conțină elemente de evaluare într-un mod distractiv și atractiv. Mai pot fi folosite o serie de jocuri interactive, în care fiecare copil să fie implicat într-un mod activ și eficient.
BIBLIOGRAFIE:
Creţu, Virginia, Ionescu, M., 1982, Mijloacele de învăţământ, in Didactica (coord. D. Salade), E.D.P., Bucureşti.
Ionescu, Miron, 2000, Demersuri creatiuve în predare şi învăţare, Editura Presa Universitară Cjlujeană, Cluj-Napoca.
Nicola, Ioan, 1994, Pedagogie, E.D.P., Bucureşti.