Utilizarea calculatorului în educația preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educație este mult mai eficient. Copiii învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de a găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru rezolvarea problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia copilului activă pe tot parcursul activităţii de învăţare. Imaginaţia, la vârsta preşcolară, intră într-o nouă fază de dezvoltare, capătă noi aspecte.
Formarea competenţelor descrise prin programa şcolară nu este posibilă doar prin utilizarea unor strategii clasice de predare-învăţare-evaluare. Instruirea diferenţiată individuală, pe nivel de vârstă, cu ajutorul softului educaţional, poate fi o alternativă de succes. Folosirea calculatorului în grădiniţă constituie o modalitate de creştere a calităţii predării şi învăţării. Operarea pe calculator reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei cu copiii, prezintă importante valenţe formative şi informative, este un nou mod de instruire. Prin intermediul computerului se oferă copiilor justificări şi ilustrări ale proceselor şi conceptelor abstracte, ale fenomenelor neobservate sau greu observabile.
Alături de mijloacele didactice clasice, calculatorul este un instrument didactic ce poate fi folosit în scopul eficientizării tuturor activităţilor din grădiniţă. Interesului copiilor se menţine pe tot parcursul activităţilor, folosind acest mijloc didactic.
În învăţământul preşcolar, jocul este principala formă de organizare a procesului instructiv-educativ, iar calculatorul, este pentru copil, un alt mod de a învăţa jucându-se, este parte din spaţiul socio-cultural al lui, care îl pun în situaţia de a găsi rapid soluţii, de a se adapta la o lume în care informaţia circulă, îi influenţează limbajul şi comunicarea non-verbală şi totul cu paşi repezi.
Învăţarea asistată de calculator reprezintă o cale de instruire eficientă. Experienţele cognitive şi de exprimare care îi introduc pe copii în lumea oferită de programele multimedia trebuie să fie în concordanţă cu mediul educaţional din care provin ei. Prin aceste activităţi, oferim copiilor şanse egale la educaţie, indiferent de mediul în care cresc şi se dezvoltă.
Prin utilizarea calculatorului, procesul de predare-învăţare-evaluare capătă noi dimensiuni şi caracteristici, permite transmiterea de noi cunoştinţe şi sugerează semnificaţiile acestora. Strategiile de predare-învăţare folosite pot sprijini şi stimula procesele învăţării active. Cunoaşterea este un drum ce se deschide pe măsură ce înaintăm.
Procesul de învăţare devine mai interesant şi mai plăcut prin intermediul calculatorului. Imaginile viu colorate, însoţite de texte sugestive, permit dezvoltarea limbajului şi a vocabularului celor mici. Bagajul de cunoştinţe generale creşte, pornind de la noţiuni simple, cum ar fi culorile şi ajungând până la cunoaşterea de poezii, cântece, precum şi a unor proverbe şi zicători. Noţiunile elementare, cum ar fi animale domestice şi sălbatice, anotimpuri, etc., încep să aibă înţeles de la vârste fragede, dându-le astfel posibilitatea să le înveţe mult mai uşor.
Pe de altă parte, evaluarea în contextul acestei pandemii care impune activitatea exclusiv on-line, are o bază deja consolidată, dată fiind activitatea anterioară a copiilor cu computerul. Am utilizat în evaluarea copiilor, diverse strategii: invitarea pe platforma Zoom și interacțiunea cu ei, trimiterea de fișe de evaluare a cunoștințelor pe domenii de cunoaștere sau interdisciplinare pe grupul clasei. Am propus diverse teme: ”La mare”, ”La munte”, ”La bunici”, prin care am evaluat cunoștințele acumulate de preșcolari în anul trecut și pe parcursul vacanței de vară.
Activitatea on-line deschide noi perspective asupra învățării, acum asistată de părinți, interacțiunea dintre aceștia devenind mult mai solicitantă dar și mai apropiată. Implicarea părinților duce pe de o parte la cunoașterea mai bună a specificului învățământului preșcolar, dar și la o consolidare a relațiilor părinte- copil prin cunoașterea mai obiectivă a capacităților fizice, psihice și de învățare ale copiilor lor. Astfel, părinții sunt capacitați în a le oferi copiilor spațiu adecvat lucrului, mijloace și materiale didactice, timp alocat activităților de învățare. Chiar dacă părintele preia o parte din munca educatorului, acesta este cel care propune temele, coordonează activitatea copiilor, interacționează cu acesta prin video sau microfon, evaluează produsele muncii lor.
Recunosc faptul că unii părinți refuză să se alăture grupului și nu postează lucrările copiilor invocând mai ales lipsa de timp, dar aceștia sunt în număr foarte mic, trei, patru din treizeci. Aceștia pretind că lucrează pe caiete speciale.
Evident că evaluarea on-line este văduvită de observația cadrului didactic, de posibilitatea conversației, de interacțiunea dintre copii, de posibilitatea corectării imediate a greșelilor etc. Cu toate acestea, preșcolarii alături de părinți, au navigat pe internet descoperind materiale inedite: filme documentare, curiozități, cântece și poezii animate, filme educative despre igienă, viruși, fenomene, plante, animale etc. Simt că apreciază mai mult munca educatorilor, înțelegând specificul acesteia, mai ales când este vorba despre preșcolarii mici, cărora captarea și menținerea atenției se realizează destul de greu.
BIBLIOGRAFIE:
1. Marin Manolescu, „Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Teorie şi practică”, Ed. Credis, 2004.
2. Revista de pedagogie, nr. 1-2, „Informatizarea învăţământului”, Institutul de Stiinte ale Educatiei, 1994.
3. S.M. Cioflica, B. Iliescu, „Prietenul meu, calculatorul”, (Ghid de utilizare pentru preşcolari), Ed. Tehno-Art, Petroşani, 2003.
4. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, U.B., site-ul oficial.
PROF. ÎNV. PREȘC. ROXANA GARLACIOV, ȘCOALA DE ARTA ”SERGIU CELIBIDACHE”, GRADINIȚA ”MUGURI DE LUMINA”, LOCALITATEA ROMAN, JUD. NEAMȚ
26
ian.