PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: BUNEA ELENA

 Evaluarea, a fost și este un moment foarte important în actul educațional prestat la toate nivelurile de vârstă și formele de învățământ. Evaluarea relevă nivelul de achiziții al elevului și este baza stabilirii parcursului educațional al acestuia în ceea ce privește proiectare și stabilirea obiectivelor lecțiilor de către professor.
 Nivelul preșcolar reprezintă baza piramidei educaționale, locul de unde pornesc achizițiile cele mai importante din educația formală. Dacă evaluarea se face constant, coerent și corect, atunci planificarea ” pașilor” de urmat în planificarea activităților, vor fi realiști și naturali.
 Experiența pe care suntem nevoiți să o trăim este și ca să înţelegem că tehnologiile intrate cu mult timp în viața noastră, sunt instrumente de aplicat cu atenție și în mod adecvat, cu precădere la vârsta preșcolară. Provocarea pentru profesori și implicit pentru educatori este să se îndepărteze de noțiunea de evaluare ca document Word ( fișe, teste, etc) – adică de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un document electronic – și să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare.
Adaptarea metodelor și strategiilor cunoscute și aplicate în forma de învățământ ”face to face” în evaluare, este greaoie și implică multă cunoaștere a noii tehnologii, dorință de dezvoltare profesională, pasiune și studiu din partea educatorilor pentru a putea transpune totul în mediul online.
Activitatea preșcolarilor a fost cu siguranță cea mai afectată dintre toate nivelurile de învățământ, în urma ”trecerii” la învățământul online, fiind o adevărată provocare (pentru preșcolarii mai mari) sau chiar imposibilă pentru cei mai mici și chiar pentru cadrele dicatice și mai ales pentru părinți. Totuși, părinții au primit sarcini și sprijin de la educatori cu referire la organizarea timpului și a activităților, sfaturi pentru o comunicare eficientă, bazată pe repere cunoscute copiilor și cu mult accent pe emoții. Importantă este și cum a fost organizată comunicarea constantă între părinte și educator, jocurile și jucăriile care îl atrag pe preșcolar și să vină în întâmpinarea părinților și copiilor cu activități personalizate pe interesele fiecăruia. Instrumentele și strategiile utilizate pentru conectare de la distanță au fost diferite: prin video, filmulețe cu activități interactive, cântecele, simulări, aplicații etc., pe care educatorul le trimite părinților pentru copil sau prin video conferențe în grupuri mici. Însă, mult mai important decât toate metodele selectate, este obiectivul interacțiunii în această perioadă și anume conectarea directă cu preșcolarul. Mulți educatori dar și părinți au înțeles că nu atât proiectele didactice sau curriculumul scris contează mai mult, ci starea emoțională a copiilor și al părinților sunt prioritate în această perioadă de învățământ on line. Educatorii au îndrumat părinții că este important de organizat copiii să nu înceapă ziua cu jocuri video/desene animate, pentru a diminua riscul de motivării față de activitățile cu valoare educativă superioară ulterioară.
 În ceea ce privește evaluarea, în online și nu numai, am constatat că accentul nu trebuie pus atât pe evaluare și notare, cât pe procesul de învățare, propunându-i sarcini mai puține și adaptate pe înțelesul copiilor, unora cu caracter personalizat, pe dezvoltarea personală, individuală, și adaptabilitatea la condițiile actuale.
Așadar, evaluarea nu mai este atât de punctuală, ci este un prilej de a învăța copilul să se autoevalueze și să se autodepășească pe sine, și nu în competiție cu ceilalți.