Utilizarea metodelor interactive de predare – evaluare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv – educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ – formativă asupra personalităţii elevului. Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe.
Ţinând cont de dezvoltarea psihică a elevului, de conţinutul informaţional, de particularităţile individuale, profesorul, urmărind multiple scopuri instructive şi educative, alege şi foloseşte diferite strategii didactice, urmărind să asigure o învăţare și o evaluare independentă, creatoare care determină o eficienţă sporită procesului de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
Orice strategie este rezultatul interacţiunii mai multor metode şi procedee. În mod obişnuit, profesorul foloseşte pentru predarea unei lecţii mai multe metode de învăţământ. Alegerea metodelor se face ţinând cont de realizarea scopului urmărit, de dezvoltarea elevilor, specificul lecţiei respective precum şi de mijloacele de învăţământ care-i sunt la dispoziţie.
În continuare se vor prezenta câteva metode moderne utilizate la clasă pentru ca activităţile să fie cât mai interactive:
Copacul ideilor
Tehnica numită “copacul ideilor” presupune munca în grup.Este o metodă grafică în care cuvântul cheie este desenat într-un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală.
De la acest dreptunghi se ramifică alte desene, asemenea crengilor unui copac reprezentând toate cunoștințele evocate.
Această forma de activitate în grup este avantajoasă deoarece le propune preșcolarilor o nouă forma de organizare și sistematizare a cunoștintelor.
Cubul
Este o strategie care facilitează analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.Metoda poate fi folosită în orice moment al activității.
Oferă copiilor posibilitatea de a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe.
Poate fi folosită cu orice tip de subiect sau orice grupă de vârstă.
Pe feţele unui cub sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază, Aplică, Argumentează.
Elevii sunt împărţiţi în şase grupe, fiecare grupă examinând tema pusă în discuţie, din perspectiva unei cerinţe de pe o faţă a cubului. Participarea la completarea cunoștințelor comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze implicarea tuturor elevilor din grupurile constituite.
La finalul exercițiului se va comenta și se va completa întreaga structură cu explicațiile de rigoare.
CIORCHINELE
Este o metodă de brainstorming neliniară. Încurajează elevii la o gândire liberă, deschisă. Este bine ca tema propusă să fie familiară elevilor, mai ales atunci când ciorchinele se utilizează individual. Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe. Am folosit cu succes această metodă mai ales în cadrul lecţiilor de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor despre o anumită parte de vorbire: substantiv, pronume, verb, realizându-se sub forma jocului şi, într-un mod plăcut, schemele recapitulative.
ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT
Reactualizarea cunoştinţelor despre verb am organizat-o prin metoda Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat.
Folosind această metodă modernă, am urmărit reactualizarea cunoştinţelor despre anotimpuri şi schimbările ce se petrec în natură.
Un învăţământ modern, bine conceput, va permite iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între profesor şi elev.Acesta este elementul esenţial al învăţământului modern.
BIBLIOGRAFIE:
*Bocoş, M., 2002, Instruire interactivă, Ed. Press Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
*Breben, S., Gongea, E., (2002) Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova
*Ionescu, M., Radu, I., 1995, Didactica modernă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia