Evaluarea își face simțită prezența în toate activitățile zilnice ale oamenilor. Întreaga viață a ființei umane este o fugă continuă între scopuri și evaluări. În educație, evaluarea reprezintă un proces sistematic de colectare, analiză și schimb de date, privind procesele educaționale ale educabililor, pentru a facilita învățarea la nivelul părților implicate.
Evaluarea este o componentă a procesului de învățământ și este un proces complex, integrat structural în activitatea didactică. Funcția principală a evaluării este cea de feed-back, în procesele de învățare a tuturor părților implicate în activitatea didactică.
Evaluarea este un ansamblu de operații care precizează: obiectivele și conținuturile care urmează a fi evaluate, scopul evaluării, momentul evaluării, modalitatea de evaluare, modul de prelucrare și de valorificare a informațiilor și criteriile pe baza cărora se evaluează.
Teoria și practica educațională, distinge trei forme de evaluare din punct de vedere al momentului realizării acesteia: evaluarea inițială, evaluare continuă sau formativă și evaluare finală sau sumativă.
Evaluarea inițială are o importanță deosebită în practica pedagogică. Aceasta realizează un diagnostic al nivelului psihopedagogic al elevilor, exprimat în termeni de performanțe, competențe actuale și potențiale. Evaluarea inițială are o funcție predictivă care vizează desfășurarea activității viitoare de predare-învățare.
„Evaluarea inițială este indispensabilă pentru a stabili dacă subiecții dispun de pregătirea necesară creării de permise favorabile unei noi învățări.” (apud. Ioan Cerghit, 2002)
Evaluarea inițială, se realizează la începutul unui nou ciclu de învățare sau un nou program de instruire pentru a stabili nivelul de pregătire al elevilor. Informațiile obținute în urma evaluării inițiale sprijină planificarea activităților viitoare de predare-învățare, conform posibilităților elevilor.
Metodele de realizare ale evaluării inițiale pot fi: tradiționale și alternative. Dintre cele tradiționale amintim: proba orală, scrisă sau practică, iar printre metodele alternative se regăsesc observarea sistematică, proiectul, investigația, portofoliul, hărțile conceptuale, chestionarele etc.
Una dintre cele mai simple și eficiente metode, care ne oferă o viziune clară asupra perfomanțelor elevului, este testul.
Testul docimologic reprezintă „un set de probe sau întrebări cu ajutorul căruia se verifică și se evaluează nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată prealabil.” (I. Nicola, 1996, p.403)
Pentru realizarea evaluării inițiale, utilizând ca instrument de evaluare testul, sunt necesari de urmat câțiva pași, pe care profesorul trebuie să îi aibă în vedere, pentru reușita obținerii informațiilor dorite. În primul rând, profesorul trebuie să consulte programa școlară a claselor anterioare și să o compare cu clasa curentă, după care stabilește lista problemelor esențiale din materia parcursă. În al doilea rând, formulează obiectivele operaționale, conform competențelor ce vor urma a fi evaluate. Pe baza acestor obiective, formulează itemi testului și modalitățile de răspuns. Spre deosebire de alte evaluări, cea inițială trebuie să conțină itemi, formulați în așa fel încât să îl lămurească pe profesor, dacă elevii stăpânesc sau nu anumite cunoștințe și deprinderi, necesare pentru continuarea programului educațional.
În selecția temelor și conținuturilor de evaluat, profesorul trebuie să țină cont de trăsăturile și condițiile specifice ale unor astfel de evaluări inițiale, de un nivel mediu de dificultate, care să permită analiza ulterioară a rezultatelor prin raportare la evaluările finale.
După aplicarea și corectarea testului, profesorul face inventarul lacunelor și al greșelilor tipice, pe baza căreia realizează o grupare a elevilor, în vederea activităților diferențiate și individualizate.
În concluzie, evaluarea inițială are un rol important în procesul educativ, fundamentând psihopedagogic activitatea didactică viitoare. Cu ajutorul datelor oferite de evaluarea inițială, profesorul poate realiza un program de recuperare pentru întreaga clasă sau pentru unii elevi care au lacune. Este important acest pas, înainte de a realiza planificarea predării-învățării pentru următorul parcurs școlar.
BIBLIOGRAFIE:
– Cucoș, C., (2014), Pedagogie. Ediția a III-a revizuită și adăugită. Editura Polirom, Iași;
– Romănescu, C., (2017), Îmbinarea metodelor moderne cu cele tradiționale în învățământul primar. Editura Rovimed Publishiers, Bacău;
– Nicola, I., (1994), Pedagogie. E.D.P., București;
PROF. ÎNV. PRIMAR CHIȘ SIMONA-SILVIA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 16, ORADEA
26
ian.