Cursul pe care tinde să-l urmeze şcoala românească nu este o surpriză pentru nimeni, în zilele noastre, iar copiii născuţi în aşa numita eră digitală (nativii digitali) par să fie mult mai bine pregătiţi pentru provocările ce vin. Agilitatea în înţelegerea conţinuturilor, rapiditatea în reacţie şi gândire vin în contradicţie cu profesorul de astăzi (imigrantul digital) transmiţător de cunoştinţe din manual şi coordonat de un mind set tradiţional şi neactualizat.
Iată de ce, într-o manieră adaptată, e nevoie ca actul didactic să urmeze cursul unui nou tip de act didactic digitalizat. Fie că vorbim despre predarea digitalizată, despre învățarea sau evaluarea realizată în mediul online, profesorul de azi trebuie să conștientizeze necesitatea adaptării conținututrilor la noua modalitate de lucru. În acest sens, se pot exemplifica două maniere de aplicabilitate a predării conținuturilor învățării folosind metode interactive adaptate în e-learning:
Metoda Frisco
Reprezintă o metodă de rezolvare a unei probleme de către participanţi pe baza interpretării unui rol specific.
Presupune identificarea unor probeleme complexe şi rezolvarea lor prin metode eficiente şi accesibile nivelului de înţelegere al elevilor.
Vizează distribuirea şi asumarea unor roluri de către elevi: C – conservator; E – exuberant; P- pesimist; O – optimist.
Elevii pot interpreta roluri individual sau în grupuri.
Aplicabilitate pentru e-learning: Exemplu: Comunicare în Limba Română (clasa pregătitoare); Subiectul: „Puiul”, de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti
Organizare: Se împart elevii în 4 grupuri şi se aleg liderii (reprezentanţii fiecărui grup stabilit), cu rol în prezentarea variantelor de rezolvare a problemei în cauză, sau a soluţiilor.
Desfăşurare: Se prezintă în slide-uri/film video lectura „Puiul” (I. Al. Brătescu-Voineşti), după care se propune o invitaţie la reflecţie pe marginea identificării unor soluţii de salvare a puiului de prepeliţă. Se dă un termen de reflecţie, după care, grupurile de elevi stabilite, respectiv liderii lor, sunt invitate să exprime soluţiile, pe rând. Soluţiile propuse trebuie să fie în acord cu rolul pe care îl îndeplinesc. Liderii iau cuvântul, dar pot fi, în acelaşi timp, ajutaţi cu completări de către membrii de echipă.
Metoda Brainstorming
Reprezintă o metodă de stimulare a creativităţii ce constă în enunţarea spontană a cât mai multe idei pentru soluţionarea unei probleme, într-o atmosferă lipsită de critică.
Urmăreşte exersarea capacităţilor creative ale elevilor care să conducă la formarea unor elevi activi, capabili să se concentreze mai mult timp.
Este o tehnică pentru stimularea în echipă a gândirii creatoare a elevilor, bazată pe emiterea liberă de idei pentru rezolvarea unei probleme.
Constă în propunerea participanților de a expune cât mai multe variante de rezolvare, inclusiv cele mai fantastice. În continuare, din numărul total de opinii se selectează cele mai reușite, care pot fi utilizate în practică.
Aplicabilitate pentru e-learning: Exemplu: Ştiinţă + Comunicare în limba română + Arte vizuale (activitate interdisciplinară la clasa pregătitoare); Subiectul: „Oraşul meu curat şi nepoluat”
Organizare: Elevii se împart în 6 grupuri de câte 4. Fiecărui grup îi revine sarcina de a gândi şi emite soluţii referitoare la amenajarea unui sector al oraşului în care locuiesc. Se vor avea în vedere aspecte importante precum: parcuri, locuinţe, şcoli/grădiniţe, străzi, fabrici/instituţii.
Desfăşurare: Se distribuie fiecărui grup de elevi o zonă/un sector al oraşului asupra căruia vor emite soluţii de îmbunătăţire şi inovare urbanistică sub aspectul combaterii poluării. Elevii comunică în grupuri, îşi transmit idei de amplasare a parcurilor, şcolilor, locuinţelor, străzilor, fabricilor şi altor elemente cu rol ecologic, şi desenează în whiteboard (tabla interactivă comună fiecărui grup) sectorul reprezentativ al oraşului într-o variantă inovativă.
La final se vor prezenta ideile de către reprezentanţii grupurilor formate, iar lucrările (desenele realizate în whiteboard) se vor organiza într-un poster sau e-book denumit generic „Oraşul meu curat şi nepoluat”.
Provocarea pentru actualii profesori este aceea de a structura informaţia într-o manieră relevantă, de interes şi de mare captivitate pentru elevii care au nevoie să-şi menţină interesul şi motivaţia pentru învăţare la un nivel ridicat, şi care au nevoie să-şi dezvolte un simţ critic care să-i conducă pe calea însuşirii unor valori de bază.
BIBLIOGRAFIE:
S. Breben, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulga – Metode interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves, 2002.
www.elearning.ro