PROF. ÎNV. PRIMAR ECOBICI LAVINIA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE BIBESCU” CRAIOVA

Beneficiile potențiale ale revoluției digitale în educație sunt multiple: cursanții pot căuta și dobândi cunoștințe din alte surse decât profesorii lor și instituțiile la care studiază, adesea gratuit; se poate intra în contact cu alte grupuri de cursanți, deoarece actul învățării nu mai este restricționat la orarul sau la metodele clasei și poate fi personalizat; apar noi furnizori de educație; profesorii pot crea și partaja mai ușor conținutul respectiv cu colegi și cursanți din diferite țări; și există o gamă mult mai largă de resurse educaționale care pot fi accesate. Tehnologiile deschise permit Oricărei persoane să învețe, Oriunde, Oricând, prin Orice dispozitiv, cu sprijinul Oricui. Cel mai important, educația și cunoștințele pot să călătorească mult mai ușor peste frontiere, optimizând valoarea și potențialul de cooperare internațională.
Toate instituțiile de învățământ trebuie să își amelioreze capacitatea de adaptare, să promoveze inovarea și să exploateze potențialul tehnologiilor și al conținutului digital. Actualmente, procesul de dezvoltare a sistemului de învăţământ este caracterizat prin: ascensiunea rolului tehnologiilor, prin care deven o componentă importantă a instruirii, cu un set valoros de resurse; instrumente didactice „noi”, adecvate, moderne pentru a sprijini un proces instructiv-educativ actual, eficient și de calitate.
Integrarea tehnologiei în instruire determină metodele şi tehnicile de lucru noi, prin folosirea internetului, a resurselor on-line, a bibliotecilor virtuale, a discuțiilor online, are implicaţii pe care societatea în care trăim le solicită.
În procesul instructiv-educativ, utilizarea T.I.C. poate facilita actul educaţional. Astfel, pentru elevi: facilitează accesul independent la informație și educație; facilitează instruirea sau îndeplinirea sarcinilor de învățare într-un ritm propriu; utilizarea TIC-ului sporește motivația de instruire, încrederea în forțele proprii, școală, societate și dezvoltă creativitatea; comunicare ușoară între elevi, cu semenii și profesorii; atractivitatea materialelor didactice, prin îmbinarea imaginii cu sunetul etc.; stimularea cooperării și dialogului prin integrarea mediilor colaborative specifice .
În ceea ce privește profesorii: utilizarea TIC, contribuie la dezvoltarea competențelor cadrului didactic; eficientizarea procesului instructiv-educativ prin crearea unei baze informaționale, care poate fi utilizată în continuare; partajarea experiențelor acumulate – bloguri, Padlet, video; schimbarea accentului dinspre predare spre învățare; promovarea de muncă independentă, inventivitate și creativitatea;
Utilizarea instrumentelor digitale stimulează şi dezvoltă potenţialul cognitiv multiplu al elevilor (Teoria Inteligenţelor Multiple, H. Gardner), dezvoltă abilităţile necesare secolului XXI, contribuie la formarea perceperilor de gândire la nivel superior (Taxonomia lui Bloom) și orientează procesul de instruire către interesele elevilor (predare centrată pe elevi).
Evaluarea online este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate şi echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea tradiţionale faţă în faţă. Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evaluator şi cei care sunt evaluaţi şi procesele de colectare şi administrare. Evaluarea online poate fi utilizată: ca o sursă independentă de dovezi pentru evaluare; ca o contribuţie la întregul proces de evaluare; în vederea colectării, transmiterii şi administrării materialelor de evaluare şi resurselor.
Evaluarea online poate furniza: mai mare flexibilitate asupra locului, momentului şi modului în care este efectuată evaluarea; o mai largă gamă de opţiuni elevilor pentru a-şi demonstra cunoştinţele şi abilităţile.
Evaluarea poate fi efectuată de către cadrul didactic, elev, colegi sau de către o persoană sau un grup din afară. Cele mai comune strategii de evaluare online utilizate sunt în prezent: utilizarea comunicării prin computer ca mediu de transfer pentru a trimite şi a comenta pe marginea temelor de genul: eseuri; alcătuirea şi predarea de portofolii; şi pentru testarea pe computer, de ex. răspunsuri scurte, întrebări cu răspuns de tipul alegere multiplă şi quiz-uri. Unele dintre opţiunile online enumerate în literatura de specialitate includ: teme scrise; participarea la discuţii online; eseuri; publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor; quiz-uri şi întrebări online; activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de rol; teme colaborative; dezbateri; portofolii; revizuiri; examene online (cu carte deschisă, structurate, cronometrate).
Învăţarea online, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abilitatea de a rezolva probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi probleme tehnice). Lucrul în afara şcolii, departe de profesori şi colegi, înseamnă că elevii trebuie să-şi asume responsabilităţi mai mari dacă doresc să reuşească la cursurile online. În plus, există percepţia conform căreia elevii sunt încurajaţi să-şi asume şi mai multe responsabilităţi pentru propriul proces de învăţare pentru a face faţă aşteptărilor angajatorilor şi ale comunităţii. S-a incercat trecerea către abordări mai centrate pe elev în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea care încurajează elevii să facă acest lucru. Se pare că acest principiu ar trebui extins şi la evaluare. Autoevaluarea, evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire, reflecţia şi articularea sunt doar câteva metode prin care elevii sunt încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi evaluare. Alte metode includ opţiuni de discutare a activităţilor de evaluare, mod de prezentare, durată a evaluării şi decizii referitoare la punctaj sau notare. Provocarea care rămâne este aceea de a găsi rezultate măsurabile pentru a demonstra însuşirea competenţelor şi a abilităţilor dorite.
 
BIBLIOGRAFIE:
1. NEUNER, Gerhard. Learning and Teaching in the communication society. In: Council of Europe Publishing, F-67075, Strasbourg Cedex, 2003;
2. STRATEGIA de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”, STRATEGIA de dezvoltare a industriei tehnologiei informaționale și a ecosistemului pentru inovarea digitală pe anii 2018-2023 și a planului de acțiuni privind implementarea acesteia, online, gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr02_1_7.pdf;
3. E-learning Definition and Explanation by Derek Stockley, 2003, online, disponibil pe internet la adresa www.derekstockley.com.au/elearning-definition.html.