Evaluarea joacă un rol important în procesul de învăţare – atât evaluarea sumativă cât şi formativă oferă informaţii despre progres şi ghidează învăţarea. Evaluarea este esenţială pentru procesul de certificare şi rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura evoluţia şi succesul elevilor.
Datorită importanţei evaluării, s-au dezvoltat diferite tipuri ale acestui tip de proces. Evaluarea, în special când este cuprinsă într-o sarcină sau exerciţiu autentic de învăţare, poate fi de asemenea parte din experienţa învăţării. Evaluarea online a crescut în popularitatea deoarece se crede că va ajuta la administrarea unor volume mari de notare şi adminstrare.
În ciuda utilizării răspândite a computerelor în predare şi învăţare, utilizarea acestora în ceea ce priveşte evaluarea a fost limitată deoarece nu există în toate localitățile posibilitatea de racordare la internet și, nu toți elevii dispun de tablete, telefoane sau calculatoare
Totuși, din cauza problemelor apărute la nivel internațional, am fost obligați să învățăm din mers cum să ne descurcăm în procesul de predare-învățare-evaluare și în astfel de condiții..
Principala utilizare a evaluării online poate avea ca scop evaluarea formativă și sumativă a elevilor. Aceasta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul discuţiilor sau exerciţiilor online.
Evaluarea online este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate şi echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea tradiţionale faţă în faţă. Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evaluator şi cei care sunt evaluaţi şi procesele de colectare şi administrare.
Cele mai comune strategii de evaluare online care pot fi utilizate și la clasa I la CLR sunt în prezent:
teme scrise;
participarea la discuţii online (în momentul verificării cunoștințelor anterioare și în momentul feedback-ului;
scurte dictări;
fișe cu chestionare cu răspuns dual sau cu 3 răspunsuri (doar unul corect);
fișe cu jocuri tip rebus cu imagini ;
activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de rol;
portofolii la sfârșitul unei unități de învățare;
.
Autoevaluarea (autodictare a unor poezii scurte, 2-2 strofe), evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire şi evaluare. Alte metode includ opţiuni de discutare a activităţilor de evaluare, mod de prezentare, durată a evaluării şi decizii referitoare la punctaj sau notare. Provocarea care rămâne este aceea de a găsi rezultate măsurabile pentru a demonstra însuşirea competenţelor şi a abilităţilor dorite.
Pentru exemplificare voi prezenta mai jos o fișă de evaluare (după învățarea literelor: a, m, n, u)
BIBLIOGRAFIE:
1. Cucoş, C.. ( 2008). Teoria şi metodologia evaluării. Iaşi: Editura Polirom.
2. Joiţa, E.. (2007). Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitivconstructivistă. Bucureşti: E.D.P..
3. Manolescu, M.. (2004). Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie. Bucureşti: Meteor Press.
4. Manolescu, M.. (2005). Evaluarea şcolară. Metode, tehnici, instrumente. Bucureşti: Meteor Press.