PROF. INV. PRIMAR OPREA ANDREEA ELENA

Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe, depăşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii.În organizarea unui învăţământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activităţile desfăşurate.Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii şi argumente, crează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup. În cadrul activităţii didactice am sesizat ceea ce înseamnă pentru elevi aplicarea metodelor activ-interactive.Acestea îmbină munca individuală cu munca în echipă şi în colectiv,dezvoltă copiilor o motivaţie intrinsecă,implică întreg colectivul, elevul devine obiect şi subiect al actului de instruire şi educare,îmbină armonios învăţarea individuală cu învăţarea socială, stabilesc relaţii de colaborare şi comunicare între membrii unui grup. Metodele de învăţământ reprezintă căile de transformare în practică a idealului educaţional, de dezvoltare multilaterală a personalităţii elevilor, căile prin care aceştia se instruiesc şi se formează sub îndrumarea cadrelor didactice.
Strategiile didactice urmăresc formarea şi stabilizarea relaţiilor optime între activitatea de predare a profesorului şi cea de învăţare a elevului, în strânsă legătură cu particularităţile psihologice de vârstă şi individuale ale elevilor, precum şi cu condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea didactică. Alegerea strategiilor didactice trebuie să ţină cont de dezvoltarea psihică a elevului, de faptul că adolescentul are gândirea predominant abstractă, logică, înţelege esenţa fenomenelor, este la vârsta redescoperirii teoriilor ştiinţifice prin efort propriu şi se poate mobiliza cu succes pentru realizarea unui scop. Ţinând cont de dezvoltarea psihică a elevului, de conţinutul informaţional, de particularităţile individuale, profesorul, urmărind multiple scopuri instructive şi educative, alege şi foloseşte diferite strategii didactice, urmărind să asigure o învăţare independentă, creatoare care determină o eficienţă sporită procesului de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
În continuare voi prezenta două metode moderne utilizate la clasă pentru ca activităţile să fie cât mai interactive :
Copacul ideilor
Tehnica numită “copacul ideilor” presupune munca în grup.Este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, înpartea centrală.De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac toate cunoștințele evocate.Această forma de activitate în grup este avantajoasă deoarece le propune elevilor o nouă forma de organizare și sistematizare a cunoștintelor.
Cubul
Este o strategie care facilitează analiza unui subiect din diferite puncte de vedere.Metoda poate fi folosită în orice moment al lecției.Oferă elevilor posibilitatea de a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe.Poate fi folosită cu orice tip de subiect sau orice grupă de vârstă.Pe feţele unui cub sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază, Aplică, Argumentează.Elevii sunt împărţiţi în şase grupe, fiecare grupă examinând tema pusă în discuţie, din perspectiva unei cerinţe de pe o faţă a cubului. Participarea la completarea fișei comune va fi dirijată de profesor, care tebuie să încurajeze implicarea tuturor elevilor din grupurile constituite.La finalul exercițiului se va comenta și se va completa întreaga structură cu explicațiile de rigoare.
În cadrul învǎţǎrii, copilul îşi asumǎ rolul de subiect, de agent al propriei formǎri, iar noi, cadrele didactice vom fi ghidul în demersurile intreprinse. Învǎţarea interactiv-creativǎ este necesarǎ pentru a crea omul creativ, un constructor de idei. Acest tip de învǎţare pune accent pe învǎţarea prin cercetare-descoperire, pe învǎţarea prin efort propriu, independent sau dirijat; pune accent pe echipamentul intelectual operatoriu, pe gândire şi imginaţie creatoare.Interactivitatea presupune atât cooperarea,cât si competiţia, ambele implicând un anumit grad de interacţiune.
 Consider că utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având cu adevărat un caracter activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra personalităţii elevilor.
Un învăţământ modern, bine conceput, va permite iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între profesor şi elev.Acesta este elementul esenţial al învăţământului modern.
 
BIBLIOGRAFIE:
*Bocoş, M., 2002, Instruire interactivă, Ed. Press Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
*Ionescu, M., Radu, I., 1995, Didactica modernă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia