În ciuda utilizării răspândite a computerelor în predare şi învăţare, utilizarea acestora în ceea ce priveşte evaluarea a fost limitată deoarece nu toți elevii au tablete sau calculatoare, nu toți părinții le pot pune la dispoziție telefoanele ca să poată sta mai mult timp să rezolve sarcinile de lucru primite.
Din cauza problemelor existente la nivel mondial în acest moment, trebuie să desfășurăm procesul de predare- învățare- evaluare online. Deci, trebuie să găsim metode,tehnici și strategii cât mai potrivite pentr nivelul clasei de elevi la care urmează să ewfectuăm evaluarea.
Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare care pot fi enumerate ca:
posibilitatea de a nota cu rapiditate şi în mod adecvat un număr mare de răspunsuri.
monitorizarea răspunsurilor elevilor.
evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis.
evaluările pot fi păstrate şi reutilizate.
furnizarea de feedback imediat.
Articolele de evaluare pot fi selectate de către învățător pentru a furniza un document diferit fiecărui elev. Evaluarea ar trebui să fie îndeajuns de flexibilă şi diversă pentru a lua în considerare nevoile şi circumstanţele diferite ale elevilor care urmează cursuri online.
Cele mai comune strategii de evaluare online care pot fi utilizate sunt în prezent:
-utilizarea comunicării prin computer ca mediu de transfer pentru a trimite şi a comenta pe marginea temelor;
– scurte compuneri;
-alcătuirea şi predarea de portofolii la sfârșitul unității de învățare;
-chestionare cu răspunsuri scurte,;
– întrebări cu răspuns de tipul alegere multiplă.
Unele dintre opţiunile online enumerate în literatura de specialitate includ:
teme scrise;
participarea la discuţii online;
activități de creație
portofolii;
Învăţarea online, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abilitatea de a rezolva probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi probleme tehnice). Lucrul în afara şcolii, departe de profesori şi colegi, înseamnă că elevii trebuie să-şi asume responsabilităţi mai mari dacă doresc să reuşească la cursurile online.
În plus, există percepţia conform căreia elevii sunt încurajaţi să-şi asume şi mai multe responsabilităţi pentru propriul proces de învăţare pentru a face faţă aşteptărilor angajatorilor şi ale comunităţii. S-a incercat trecerea către abordări mai centrate pe elev în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea care încurajează elevii să facă acest lucru. Se pare că acest principiu ar trebui extins şi la evaluare.
Autoevaluarea (autodictarea unor poezii studiate și autocorectare după manual), evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire, reflecţia şi articularea sunt doar câteva metode prin care elevii sunt încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi evaluare.
Ca exemplu de verificare și evaluare a poveștilor recomandate (sau a textelor din manual) voi prezenta o fișă de lectură ce se poate utiliza:
La sfârșitul semestrului se poate utiliza și evaluarea pe baza unui proiect.
Proiectul – reprezintă „o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă.” (Cucoş, 2008, 138). Elaborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp (câteva zile sau câteva săptămâni) şi poate fi sarcină de lucru individuală sau de grup.
În utilizarea acestei metode se parcurg următoarele etape:
1. Stabilirea temelor pentru proiect (pot fi implicaţi şi elevii dacă le este deja familiar acest tip de activitate).
2. Stabilirea şi precizarea perioadei de realizare a proiectului.
3. Familiarizarea elevilor cu exigenţele specifice elaborării unui proiect.
4. Planificarea activităţii (individuale sau de grup) – formularea obiectivelor proiectului; – constituirea grupelor de elevi (dacă este cazul); – distribuirea/alegerea subiectului de către fiecare elev/grup de elevi; – distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al grupului; – identificarea surselor de documentare.
5. Desfăşurarea cercetării/colectarea datelor.
6. Realizarea produselor/materialelor.
7. Prezentarea rezultatelor obţinute/a proiectului.
8. Evaluarea proiectului
Prin proiect se pot trasa sarcini diferențiate în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Manolescu, M.; Panţuru, S.. (2008). Teoria şi practica evaluării educaţionale (activităţi, conduite, rezulate) formale şi nonformale: structuri, forme, funcţii, relaţii, mecanisme, disfuncţii. Strategii şi metode de evaluare şi autoevaluare. Oreintări noi. Aplicaţii. în Potolea, D., Neacşu, I., Iucu, R.B., Pânişoară, I.O. (coord.). Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat şi gradul didactic II. Iaşi: Editura Polirom.
2. Meyer G.. (2000). De ce şi cum evaluăm. Iaşi: Editura Polirom.
3. Oprea, C.L.. (2006). Strategii didactice interactive. Bucureşti: E.D.P.
4. Radu, I.T.. (2000). Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti: E.D.P.