Evaluarea reprezintă un element esenţial, indispensabil deoarece permite cadrului didactic să aprecieze gradul în care au fost atinse obiectivele procesului de învăţământ precum şi progresul oferind, astfel, o bază ştiinţifică pentru acţiuni ameliorative în perspectiva proectării de noi obiective.
În învăţământul preprimar actul de evaluare păstrează caracteristicile evaluării activităţii didactice, dar cu note specifice determinate de treapta de învăţământ şi de natura conţinutului de evaluat, având drept scop măsurarea şi aprecierea cunoştiinţelor dobândite de copii în cadrul actului educaţional. În acelaşi timp, evaluarea urmăreşte şi aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizata în atitudinile şi comportamentele dobândite de copilul preşcolar prin procesul de învăţământ. Evaluarea constituie o acţiune complexă care presupune realizarea mai multor operaţii intreprinse de cadrul didactic ca:
Masurarea fenomenelor vizate de evaluare;
Interpretarea şi aprecierea datelor obţinute;
Adoptarea deciziilor ameliorative.
În lucrarea de faţă m-am oprit din multitudinea activităţilor desfăşurate în online la evaluarea activităţilor de educare a limbajului .
Pentru a putea face o evaluare corectă am pornit de la următorul plan:
Evoluţia limbajului la copii preşcolari calea spre integrarea şcolară.
Forme şi exemple de activităţi de educaţie a limbajului .
1 EVOLUŢIA LIMBAJULUI LA COPII PREŞCOLARI, CLEA SPRE INTEGRAREA ŞCOLARĂ
Limbajul este un sistem de semne specific oamenilor, alcatuit din sunete articulate, prin care aceştia îşi exprimă gîndurile, sentimentele şi doriinţele. Limbajul se dezvoltă şi progresează în permanenţă la copil, iar educatoarelor le revine sarcina de a organiza şi planifica experienţele de limbaj ale fiecăruia, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare.
În procesul de îndrumare a educării limbajului la preşcolari, educatoarea urmăreşte:
dezvoltarea exprimării orale;
înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiei structurilor verbale orale;
educarea unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical;
dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.
Aceste obiective sunt urmărite de educatoare de-a lungul întregii perioade a preşcolarităţii şi constituie repere ale activităţilor de educarea limbjului.
Limbajul include pe lîngă vorbire şi ascultare, citire şi scriere. Aşadar pentru a citii, copilul are nevoie să cunoască conceptele exprimate de cuvintele pe care le citeşte, iar pentru a scrie, copilul trebuie să ştie să utilizeze cuvintele în mod independent în vorbire. Putem spune că baza rămâne exprimarea orală, iar una dintre deprinderile cheie, pe care se poate insista la această vârstă, inainte de a trece la etapa de citit-scris este coordonarea ochi- mână, pe care o putem realza prin mai multe tipuri de activităţi ( activităţi manuale, activităţi artistico-plastice, activităţi psiho-motrice, psiho-senzoriale).
În concluzie, putem spune că grădiniţa rămâne prima treaptă a sistemului de învăţământ, căreia îi revine nobila sarcină de a organiza cu mare grijă experienţele de limbaj ale copilului, treapta unde comunicarea şi limbajul oral au o influenţă deosebită şi unde se poate insista pe anumite deprinderi de pregătire a scrisului.
2 FORME ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI ALE EDUCĂRII LIMBAJULUI
Principalele forme de activităţi folosite în grădiniţa de copii, în activităţile de educare a limbajului, în vederea pregătirii preşcolare pentru şcoală sunt:
EDUCAREA COMUNICĂRII ORALE
a)Povestirea – povestirile educatoarei
– povestirile copiilor
– repovestirea
– povestirile copiilor după un plan dat(ilustraţii)
– povestiri cu început dat
– povestirile copiilor după modelul educatoarei
b) Memorizarea
c) Convorbirea
d) Jocul didactic
2. EDUCAREA COMUNICĂRII SCRISE
Jocul didactic