PROF. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR, AVRAM ADELA PROF. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR, PĂDURARU VIOLETA ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ARON COTRUȘ” ARAD – STEP BY STEP

 Trăim într-o societate modernă în care tehnologia îi atrage ca un magnet pe cei mici și pe cei tineri deopotrivă, reușind să facă parte din viața lor de zi cu zi. Astfel, trebuie să recunoaștem că școala, și mai ales modalitatea prin care aceasta decide să îi instruiască pe elevi și să comunice cu ei, trebuie să se adapteze acestei noi realități digitalizate interacționând cu elevii pe înțelesul lor. În acest sens, o multitudine de mijloace moderne de predare, de aplicații și instrumente web vin în ajutorul profesorilor și al elevilor. Lecțiile pot deveni mult mai atractive și interactive, elevii îmbinând tehnologia și jocul pentru a învăța noțiuni noi, pentru a-și fixa cunoștințele referitoare la o anumită temă sau capitol studiat și pentru a fi evaluați.
 Putem spune că evaluarea în sine este un off al profesorului care trebuie să asigure cele trei caracteristici esențiale ale evaluării: să fie continuă, completă și corectă. E absolut necesar ca evaluarea să fie centrată pe aspectele ei formative, astfel încât să susțină interesul elevilor pentru studiu, să-i îndrume spre acumularea de cât mai multe cunoștințe și spre activitatea de învățare. Dar acum intervin niște limite ale evaluării cognitive, date de situația actuală: dispariția comunicării directe și a comunicării nonverbale. Dacă până acum, fiind în sala de clasă, o singură privire asupra elevilor ne oferea informații despre ei: cine e atent, cine face altceva, cine încearcă să înțeleagă, cine a înțeles, cine s-a plictisit pentru că deja știe tot, încât noi ne puteam adapta, acum nu mai e posibil în condiții online. O altă limită a predării online și implicit a evaluării online o pot constitui beneficiarii și aici ne referim mai ales la părinții elevilor, care peste noapte au devenit profesori, mai ales la clasele primare, unde e nevoie de îndrumarea și supravegherea unui părinte. Dar, mulți dintre ei, poate din neputință sau neștiință, pierd lupta cu motivația învățării. Un alt minus, unii beneficiari ai învățământului online (părinții, elevii) dispun de un telefon sau alt device cu funcții limitate, încât chiar și un tutorial de instalare al unei aplicații este peste puterea de înțelegere a unor elevi sau părinți
 Cu toate aceste limite, nu putem contesta că evaluarea online este o metodă a evaluării care poate răspunde eficient situațiilor identificate, mai ales că poate fi aplicată pe oricare dintre cele trei forme ale evaluării tradiționale: inițială, continuă sau formativă și cumulativă. Cel mai des folosită evaluare online o reprezintă testele de tip chestionar, o metodă care poate fi aplicată ușor, are un nivel înalt de obiectivitate și provoacă elevii să aibă o atenție sporită pentru a face alegerile sau completările corecte. Ceea ce e important, testul trebuie să ofere și feedback, cât mai repede cu putință. Se poate oferi în întâlnirea online sau prin verificarea automată oferită de aplicația în care s-a creat testul. Prin feedback se oferă informații despre performanța elevului, el așteaptă să îi arătăm unde trebuie să ajungă și cum să facă acest lucru. Trebuie să oferim sugestii de învățare, să îi ghidăm pe elevi prin diferite strategii de învățare.
 Pe lângă beneficiul de necontestat al evaluării care este contribuția la creșterea performanței școlare a elevilor, mai identificăm și dezvoltarea abilităților de auto-reglare la elevi. Adică elevul va afla ce trebuie sa facă când întâmpină dificultăți și i se oferă gestionarea eficientă a comportamentelor de învățare. (Nu renunțăm, încercăm până reușim!) Nu dăm numai feedback-ul ,,corect” sau ,, greșit”, căci nu conduce automat la învățare, ci ar fi bine să le explicăm elevilor ce anume au greșit, de ce e greșit și cum pot să corecteze și unde să caute răspunsul corect. Am putea spune că scopul evaluării formative este învățarea, nu evaluarea în sine. Noi le spunem des formula ,,Din greșeli învățăm!” Am observat deseori că elevii din învățământul primar nu prea își doresc să fie comparați de profesori și nu prin note sau calificative. Vor să se compare singuri, de exemplu prin: distincții, medalii, ecusoane, portofolii, expoziții, niveluri pe care le-au atins- metode de evaluare specifice alternativei Step by Step unde nici nu există calificative.
 Evaluarea online poate fi realizată prin instrumentele de lucru, cum ar fi aplicațiile online: Prezi, Mentimeter, Quizizz, learning Apps, liveworkshets care oferă o multitudine de acțiuni care facilitează munca profesorului și a elevului. Exercițiile din testare pot fi tip grilă, sondaj sau li se poate cere să bifeze căsuța corectă, să completeze spațiile libere, să răspundă la întrebări despre o imagine sau pot fi și întrebări deschise. Aceste aplicații sunt practice și pe placul elevilor, dar în învățământul primar, prea greu de gestionat (adrese de mail și ajutorul părinților).
 Oricât de performantă sau prietenoasă ar fi o aplicație de evaluare online, aceasta nu poate înlocui pe deplin multiplele acțiuni ale feedback-ului învățării față în față, iar în învățământul primar, elevii mici au nevoie de sufletul învățătoarei ca să înțeleagă de ce trebuie să învețe, au nevoie de privirea aceea blândă și calmă, de încurajare. Elevul din primar nu poate privi la ,,televizor” și să înțeleagă tot, să răspundă așa cum ar trebui.
 
BIBLIOGRAFIE:
*Liliana Stan, Pedagogia preşcolarităţii şi şcolarităţii mici, Polirom, Iaşi, 2011;
*Constantin Cucoș, Teoria şi metodologia evaluării , Polirom, 2008;
*Școala online: elemente pentru inovarea educației-raport de cercetare evaluativă, București, mai 2020.