PROF. LABANOV ADRIANA NARCISA, GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 19, DROBETA-TURNU SEVERIN, MEHEDINȚI

Plecând de la afirmația „Nu există act educativ care să nu implice, direct sau indirect, evaluarea și/sau autoevaluarea celui care învață, a celui care organizează și conduce învățarea, a oamenilor și a comunităților sociale în slujba cărora funcționează instituția educativă”, spune Ioan Nicola în Evaluarea-componentă majoră a procesului de învățământ; vom prezenta un exemplu de bună practică în realizarea evaluării preșcolarilor prin abordarea Planului Dalton.
Evaluarea este menită să estimeze progresele de ȋnvățare şi să certifice capacităţile şi competenţele formate, să identifice ceea ce copilul nu a ȋnţeles sau nu stăpâneşte. Ȋn acelaşi timp, vizează să descopere disfuncţiile din procesul de predare-ȋnvăţare-evaluare, să distingă sursele erorilor, să certifice calitatea predării şi învăţării, având o funcţie reglatoare asupra acestora. În învățământul preșcolar actul de evaluare păstrează caracteristicile evaluării activității didactice, având drept scop măsurarea și aprecierea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, dobândite de copii în cadrul actului educațional.
 Din perspectiva momentului efectuării și a modului de interpretare a datelor cu relevanță în desfășurarea procesului didactic, se conturează utilizarea în învățământul preprimar a următoarelor tipuri de evaluare:
– evaluare inițială-predicativă,
– evaluare cumulativă-sumativă, certificată,
– evaluare formativă- continuă.
De cele mai multe ori, evaluarea este redusă la acțiuni cum ar fi: a verifica, a aprecia, a clasifica – sunt numai câteva dintre expresiile folosite frecvent pentru denumirea acestei activități. Evaluarea modernă pune accent pe verificarea realizării obiectivelor, pe măsurarea rezultatelor, acțiuni ce duc la luarea de decizii de ameliorare, respectiv de perfecționare a procesului și a rezultatelor. Evaluarea tradițională este centrată pe acumulare de cunoștințe, în timp ce evaluarea actuală se realizează în vederea adoptării unor decizii și măsuri ameliorative; pune accent pe emiterea unor judecăți de valoare, care acoperă toate domeniile (cognitiv, afectiv, psihomotorii) învățării. Un învăţământ care se vrea integrat în Uniunea Europeană urmăreşte individualizarea instruirii copiilor, tratarea diferenţiată, încurajarea celor care au nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea de sine şi pentru instruirea conform nevoilor şi capacităţilor fiecăruia pregătirea de nivel superior a educatorilor care să le permită înţelegerea complexă a situaţiilor de învăţare. Învăţământul preşcolar actual urmăreşte abordarea integrală a copilului şi a educaţiei sale, nediscriminarea educaţiei, implicarea familiei şi a comunităţii în educaţia copilului, dezvoltarea politicilor educative de responsabilizare, precum şi dezvoltarea organismelor societăţii civile care să promoveze alternative educaţionale specifice vârstei. Noul, necunoscutul, căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic” se constituie ca o aventură a cunoaşterii în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme, situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup, prin analize, dezbateri, descoperă răspunsurile la toate întrebările, rezolva sarcini de învăţare, se simte responsabil şi mulţumit în finalul activităţii. Astfel efortul copiilor este unul intelectual de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile, elaborate interactiv, în care copiii îşi asumă responsabilitatea şi verifică soluţii, elaborează sinteze în activităţi de grup, intergrup, individual în perechi. Ideile grupului au încărcătura afectivă şi originalitate atunci când respectă principiul flexibilităţii. Lumea în care trăim se schimbă şi odată cu ea educaţia; sursele de informare pentru adulţi şi copii sunt multe încât pentru cei atraşi de nou, de spectaculos, una pare mai atractivă decât alta. Vom prezenta realizarea evaluării preșcolarilor prin aplicarea la grupă a Planului Dalton care are un rol activ și dezvoltă o funcție de feed-back pentru copil. În acest context, copilul devine partener educațional într-un sistem ce oferă transparență, siguranță, deschidere. Aspectul cel mai important este acela că preșcolarul este evaluat pentru ceea ce știe și nu este sancționat pentru ceea ce nu știe. Planul Dalton este unul dintre cele mai de succes modele educaționale centrate pe copil din lume.
La nivelul ȋnvǎțǎmȃntului preşcolar, Planul Dalton a fost adaptat şi ajustat ȋn funcție de specificul vȃrstei copiilor. Planul Dalton creează cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea personală, intelectuală și socială a preșcolarilor, promovȃnd independența, libera inițiativǎ, responsabilitatea, încrederea în sine şi cooperarea ȋntre copii. Utilizarea Planului Dalton de la o vȃrstǎ foarte fragedǎ, de-a lungul anilor, ȋi ajutǎ pe copii sǎ învețe sǎ ȋşi identifice propriile interese, sǎ-şi gestioneze eficient timpul şi cum să-și asume responsabilitatea pentru propria lor educație. Educatoarea inițiază/elaborează sarcini didactice şi monitorizează relațiile dintre perechi, urmărind:
❖ încurajarea comunicării,
❖ construirea relaţiilor între copii,
❖ influenţarea perechilor în îndeplinirea/ rezolvarea sarcinilor.
La nivelul ȋnvǎțǎmȃntului preşcolar, Planul Dalton a fost adaptat şi ajustat ȋn funcție de specificul vȃrstei copiilor. Planul Dalton creează cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltarea personală, intelectuală și socială a preșcolarilor, promovȃnd independența, libera inițiativǎ, responsabilitatea, încrederea în sine şi cooperarea ȋntre copii. Planul Dalton este unul dintre cele mai de succes modele educaționale centrate pe copil din lume.
Evaluarea în Planul Dalton are loc la final de săptămână-vineri:
 ❖ la finalul zilei se va desfǎşura activitatea de evaluare sǎptǎmȃnalǎ;
❖ evaluarea se va realiza ȋn pereche; noi ca și educatoare verificǎm produsele activitǎții copiilor (dacǎ este cazul);
❖ copiii vor aprecia gradul de cooperare şi plǎcere de a fi cu perechea respectivǎ, vor evidenția dificultǎțile ȋntȃmpinate şi modul de rezolvare a acestora;
❖ se recomandǎ ca noi, ca și cadre didactice sǎ ȋncurajăm comunicarea ȋntre preşcolari, iar noi sǎ fim mai mult un spectator ȋn acest moment al evaluǎrii; puteți avea ȋncredere cǎ preşcolarii pot fi buni evaluatori şi critici, trebuie doar sǎ-i stimulăm şi sǎ le oferim libertatea de a-şi forma şi dezvolta competențele necesare;
❖ tot vinerea are loc și evaluarea cadrului didactic de către preșcolari,când fiecare copil oferă educatoarei un emoticon (față veselă/ tristă sau indiferentă).Aceste emoticoane sunt oferite ce către copil în funcție de cum a perceput-o el pe educatoare în acea săptămână.
 
 BIBLIOGRAFIE:
• Cucoş, C., (2006), Pedagogie, Editura Polirom;
• Ionescu, M., (2003), Instrucţie şi educaţie, Editura Garamond, Cluj-Napoca
• Voiculescu, E., (2001), Pedagogie preşcolară, Editura Aramis