CÂTEVA MODALITĂȚI DE EVALUARE ONLINE LA DISCIPLINELE SOCIO-UMANE

PROF. MARIA-ALEXANDRINA GIURGIU LICEUL TEORETIC ”NICOLAE BĂLCESCU” CLUJ-NAPOCA

Plecând de la premisa că generația actuală de elevi s-a născut cu tehnologia digitală, că mintea lor preferă multimedia, că piața muncii pentru care noi pregătim elevii este într-o dinamică accelerată, putem prefera să vedem partea plină a paharului, chiar și în aceste circumstanțe triste. Mai exact, predarea și evaluarea online, dincolo de frustrările și neputința pe care le generează, atât în rândul elevilor cât și al profesorilor, oferă și posibilitatea de a exploata resursele de creativitate și inovație ale amândurora. Platformele de învățare online oferă o mare varietate de strategii și tehnici de evaluare. Rămâne, desigur, la latitudinea noastră, a profesorilor, să le alegem pe acelea care considerăm că ne servesc cel mai adecvat scopul, acela de a ne asigura că elevii au înțeles mesajul, informațiile pe care vrem să li le transmitem. Că pot folosi creativ aceste informații, la nivel practic și/sau spiritual.
Desigur, în cazul disciplinelor pe care le predau (Educație pentru cetățenie democratică VII, Logică, argumentare și comunicare IX, Educație antreprenorială X, Filosofie XII) există o mai mare libertate de evaluare online decât, probabil, în cazul disciplinelor exacte. În cele ce urmează, mi-am propus să trec în revistă câteva dintre metodele de evaluare pe care le-am aplicat și le aplic în continuare la disciplinele menționate mai sus. Dar, înainte de a trece propriu-zis la expunerea acestora, vreau să mai fac precizarea că aceste discipline se studiază o oră pe săptămână (cu excepția elevilor de la filiera filologie care studiază două ore pe săptămână Logica, respectiv Filosofia). Din acest motiv, al numărului mic de ore, am ales, pe de o parte, să notez elevii (cu puncte – plus sau minus – ) pentru răspunsurile pe care le dau verbal la fiecare oră, iar pe de altă parte, am folosit ca modalitate de evaluare scrisă și proiectul sau eseul.
Disciplina Educație pentru cetățenie democratică, clasa a- VII-a, a fost introdusă în curriculum în anul școlar trecut. Manualul pentru care eu am optat este cel de la editura CD Press. Acest manual, pe lângă formatul fizic are și o variantă digitală care oferă o varietate de aplicații, materiale video, fișe de lucru, studii de caz etc. Toate acestea îmi sunt de un real ajutor și îmi permit să evaluez oral elevii, constant, prin întrebări, formularea de argumente pe marginea unor situații practice expuse video sau în scris, scurte quiz-uri sau teme de casă. Așa cum precizam mai sus, o altă modalitate de evaluare pe care o aplic deja de mai mulți ani este Proiectul ”Cetățeanul”. Acesta se lucrează în grupe de 4 elevi, fiecare având sarcini precise. Scopul acestui proiect este acela de a-i învăța pe elevi să privească cu mai mare atenție în jurul lor, în comunitatea în care trăiesc și să identifice problemele cu care aceasta se confruntă, probleme pe care și ei, ca mici cetățeni, le pot semnala autorităților și pot formula chiar alternative de soluționare, așa cum le văd ei. Evaluarea acestor proiecte se face pe baza unei fișe al cărei conținut este făcut cunoscut elevilor de la început, respectiv punctajele acordate pentru conținut, prezentare, cooperare și colaborare în grupă etc.
Logică, argumentare și comunicare, clasa a IX-a. Așa cum lasă să se înțeleagă denumirea acestei discipline, ea îi învață pe elevi să capete încredere în puterea lor de a construi argumente valide, atunci când trebuie să dezbată o temă controversată, știind că au instrumentele logice necesare, să evite erorile de argumentare, să fie persuasivi, să evite tracul în expunerea orală a acestora, să stăpânească tehnicile de comunicare eficientă. Prin urmare, și metodele de evaluare sunt în consonanță cu scopul urmărit: punctarea elevilor pentru implicarea în dezbateri, pentru documentare în căutarea celor mai tari argumente, coerența și consistența în exprimare (orală sau scrisă). De asemenea, în evaluarea scrisă urmăresc cu predilecție capacitatea elevilor de a aplica informațiile teoretice în situații concrete de viață. Am aplicat teste scrise, cu itemi variați, fiecare item având un timp distinct de rezolvare, în funcție de complexitate.
Educație antreprenorială, clasa a X-a. O metodă de evaluare pe care o aplic la Educație antreprenorială este proiectul (”O afacere de succes” –sem. I și ”Planul de afaceri” – sem. II). Proiectul este o metodă pe care am folosit-o și în anii școlari anteriori, cu succes. În feedback-ul pe care îl solicit elevilor la fiecare sfârșit de an școlar, aceștia s-au declarat mulțumiți de faptul că au putut coopera cu colegii lor pentru a găsi idei de afaceri (le-am furnizat o serie de materiale și articole din presă despre afaceri care au luat avânt sau, dimpotrivă, au falimentat în pandemie), au învățat să redacteze un plan de afaceri, să caute informații pe site-ul unor mari companii, să înțeleagă mecanismele din spatele succesului acestora, resursele și munca pe care le presupune succesul. Ca și în cazul proiectului de la Educație pentru cetățenie democratică și aici evaluarea se face individual (dar se punctează și prestația elevului în cadrul grupei), pe baza unei fișe de evaluare.
Filosofie, clasa a XII-a. Eseul filosofic este una din modalitățile de evaluare la care recurg adesea (alături de dezbatere sau analiza de text filosofic) pentru a mă asigura că elevii stăpânesc cunoștințele de filosofie dar și instrumentele logice pentru a putea prezenta un punct de vedere personal, argumentat, într-o problemă de actualitate – cum ne raportăm la teme precum Sensul vieții, Bine și rău, Dreptate și nedreptate, Libertate și responsabilitate, Probleme de etică aplicată – avort, eutanasie, transplant de organe, clonare, procreare asistată medical etc. De asemenea, o altă posibilitate de evaluare este colajul video (l-am aplicat la tema Egalitate și dreptate). Elevii aveau sarcina de a alege din spațiul virtual imagini reprezentative pentru conceptele ”dreptate”/”egalitate”/”echitate”/”libertate”/”responsabilitate” și opusele lor, imagini care trebuiau însoțite de o argumentare succintă care să le motiveze alegerea.
În concluzie, cred că circumstanțele în care se găsește societatea la nivel global, și cea românească în particular, ne obligă să cântărim și să alegem cele mai adecvate metode de educație pentru a sădi în mintea și în sufletul elevilor valorile care să le permită să facă față schimbărilor cu care ne confruntăm.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *