Pentru probele orale putem folosi fără nici o problemă comunicarea video-audio unu la unu, sau pur și simplu camerele web în grupurile de Skype sau Zoom, în care evaluatul să poată expune răspunsul la o întrebare sau o lecție învățată. Se poate.
După opinia mea probele scrise ies din discuție pentru instrumentele on-line. Inclusiv partea de teze scrise nu mai este aplicabilă.
Probele practice… doar dacă au aplicabilitate în mediul electronic. De exemplu, săptămâna viitoare vom avea probe de competențe și rezolvare de probleme cu studenții la disciplina ISA, modulul Excel. Modele de subiecte clasice pe care le susținem cu studenții de anul I, sunt prezentate (conținut și mod de rezolvare) într-un playlist Youtube dedicat.
Din metodele moderne, pentru referate și proiecte putem folosi instrumente de management al conținutului pentru încărcarea acestora și evaluarea ulterioară de către profesor sau putem folosi clasicul e-mail pentru transmiterea spre evaluare a acestora. Dacă vorbim despre proiecte aplicate (modele, schițe, etc.) elevul poate filma prezentarea acestora și o poate posta on-line de asemenea.
Instrumentele de evaluare on-line ne pun la dispoziție o gamă largă de posibilități de evaluare, uneori tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispuși să explorăm. Pe lângă recomandările descrise mai sus pentru elaborarea testelor, on-line-ul pune la dispoziția evaluatorilor un set de standarde și specificații dedicate instruirii asistate de calculator:SCORM.
Pentru a crește gradul de corectitudine a unui examen on-line, în formatul grilă, o soluție de e-learning trebuie să poată pună la dispoziția creatorului de teste următoarele funcționalități esențiale:
Definirea și gruparea întrebărilor pe categorii ;
Alocarea dinamică în teste a întrebărilor de pe diferite categorii;
Dispunerea aleatorie a întrebărilor și variantelor de răspuns în test;
Definirea diferitelor tipuri de întrebări în categorii: cu un singur răspuns, cu răspunsuri multiple, răspunsuri scurte și multe alte variante;
Programarea testelor la anumite intervale orare;
Limitarea timpului pentru execuția unui test în funcție de numărul de întrebări și de nivelul de dificultate, validat în prealabil;
Închiderea automată a unui test și salvarea rezultatelor la expirarea timpului alocat;
Limitarea posibilității de întoarcere la întrebările anterioare;
Punctaj diferit pe tipuri de întrebări și nivel de dificultate;
Posibilitatea de reluare a testului de la întrebarea, momentul în care s-a întrerupt accesul on-line la test, din varii motive dependente sau nu de platformă sau evaluat;
Protejarea accesului în teste cu o parolă comunicată pe alte canale (eventual într-o sesiune Skype sau alt instrument în care să se asigure prezența studenților);
Limitarea accesului la rezultatele testului până la finalizarea participării tuturor participanților la proces.
REFERINȚE:
Cucoș, C., Teoria și metodologia predării, Editura Polirom, Iași, 2010, ISBN: 978-973-46-0936-9
Florea, N.M., Valorificarea evaluărilor privind rezultatele școlare pentru ameliorarea procesului didactic, Editura ArsAcademica, March 2010, ISBN: 978-606-8017-47-1, https://www.researchgate.net/publication/230608787_Valorificarea_evaluarilor_privind_rezultatele_scolare_pentru_ameliorarea_procesului_didactic/citations