PROF. NADIA BLENDEA COLEGIUL NAȚIONAL ELENA CUZA CRAIOVA

Lucrând pe o platformă educațională online ne întrebăm adesea cum evaluăm. Există firește foarte multe alternative și pentru a identifica răspunsuri adecvate la această întrebare este necesar să ne orientăm reflecţia asupra metodelor, tehnicilor şi instrumentelor pe care le valorificăm în cadrul demersului evaluativ, astfel încât şi acesta (nu numai actul predării şi al învăţării) să se poată caracteriza prin atributele: atractiv, incitant, stimulativ, eficient.
Care ar fi beneficiile elevilor dacă ar rezolva teste online? În primul rând, testele online pot fi o modalitate interactivă de a aprofunda noțiunile dobândite în clasă. Sigur, veți spune, copilul poate exersa la fel de bine rezolvând exerciții din culegerea clasică de probleme. Se poate, dar exersând într-un mediu diferit și dinamic care să îl atragă, copilul învață, practic, să învețe prin joacă. În felul acesta, pregătirea suplimentară nu i se va mai părea o corvoadă, ajungând, în timp, să înțeleagă și să rețină noțiunile mult mai ușor.
În al doilea rând, testele online îi oferă copilului avantajul de a se putea evalua singur, fără îndrumarea permanentă a unui adult. Realizând singur care îi sunt greșelile, acesta le va îndrepta singur, dobândind, astfel, independență și stimă de sine.
Lucrând cu elevi de gimnaziu sau liceu în mediul online putem adapta cu mare succes metode de evaluare binecunoscute precum proiectul sau portofoliul.
 Proiectul – reprezintă „o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă.” (Cucoş, 2008, 138). Elaborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp (câteva zile sau câteva săptămâni) şi poate fi sarcină de lucru individuală sau de grup chiar și în mediul online.
 În utilizarea acestei metode se parcurg următoarele etape:
1.Stabilirea temelor pentru proiect (pot fi implicaţi şi elevii dacă le este deja familiar acest tip de activitate). Se recomandă utilizarea tablei online sau partajarea ecranului pentru a urmări o prezentare în power point.
2.Stabilirea şi precizarea perioadei de realizare a proiectului.
3.Familiarizarea elevilor cu exigenţele specifice elaborării unui proiect.
4.Planificarea activităţii (individuale sau de grup) – formularea obiectivelor proiectului; – constituirea grupelor de elevi (dacă este cazul); – distribuirea/alegerea subiectului de către fiecare elev/grup de elevi; – distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al grupului; – identificarea surselor de documentare.
5.Desfăşurarea cercetării/colectarea datelor.
6.Realizarea produselor/materialelor.
7.Prezentarea rezultatelor obţinute/a proiectului.
8.Evaluarea proiectului
9.Este indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului ( în word sau power point) să respecte următoarea structură (adaptare după Stoica, 2001, 60-61):
a. Pagina de titlu (include tema proiectului, numele autorului/autorilor, şcoala, clasa, perioada de realizare);
b. Cuprinsul (se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor);
c. Introducerea (se fac referiri la importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic);
d. Dezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins;
e. Concluzii;
f. Bibliografie;
g. Anexe.
Pe parcursul realizării proiectului, cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor în desfăşurarea cercetării, în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale.
Evaluarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului, cât şi la calitatea procesului, a activităţii elevului. În acest sens, este necesar ca profesorul să formuleze criterii clare, susceptibile de a asigura o evaluare obiectivă, şi să le comunice elevilor.
 Portofoliul – este „o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvenţă mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.” (Cucoş, 2008, 140).
 Portofoliul este un instrument utilizat în cadrul evaluării sumative, care permite estimarea progresului în învăţare al elevului prin raportare la achiziţiile realizate în perioade de timp mai mari (semestru, an şcolar sau chiar ciclu de învăţământ).
 Structura unui portofoliu, consideră A. Stoica (2001, 65-66) „poate fi exclusiv o sarcină a profesorului, în sensul că ele este cel care stabileşte scopul, contextul, realizează proiectarea lui, formulează cerinţele standard şi selectează produsele reprezentative ale activităţii elevilor sau
 poate implica şi contribuţia elevilor în modul în care acesta se construieşte: elevii pot alege anumite instrumente de evaluare sau eşantioane din propria activitate, considerate semnificative din punct de vedere al calităţii lor.”
Astfel, un portofoliu poate conţine următoarele „piese”: fişe de informare şi documentare independentă, referate, eseuri, creaţii literare proprii, rezumate, articole, pliante, prospecte, desene, colaje, postere, teme, probleme rezolvate, schiţe, proiecte şi experimente, date statistice, curiozităţi, elemente umoristice referitoare la tematica abordată, teste şi lucrări semestriale, chestionare de atitudini, înregistrări audio/video, fotografii, fişe de observare, reflecţii ale elevului pe diverse teme, decupaje din reviste, reproduceri de pe internet; liste bibliografice şi comentarii cu privire la anumite lucrări, hărţi cognitive etc..
Avantaje ale utilizării proiectului și portofoliului:
 Acestea reprezintă în acelaşi timp, o metodă eficientă de evaluare, dar şi o metodă de învăţare interactivă în mediul online, plasează elevul într-o situaţie de cercetare autentică, cultivă responsabilitatea pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia, asigură implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse, facilitează abordările de tip inter- şi transdisciplinar, promovează evaluarea/autoevaluarea şi interînvăţarea, oferă posibilitatea aprecierii unor rezultate de diverse tipuri (cunoştinţe, capacităţi, abilităţi), precum și aprecierea:
-capacităţii de a realiza un produs etc.
-capacităţii argumentative;
-capacităţii de a utiliza, asocia, transfera diverse cunoştinţe;
-capacităţii de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;
-capacităţii de analiză, sinteză, comparaţie, generalizare şi abstractizare;
-capacităţii investigative;
-capacităţii de a observa;
Aceste metode permit exersarea şi evaluarea, asigură dezvoltarea competenţelor de relaţionare, a competenţelor de comunicare și stimulează creativitatea, dezvoltarea încrederii în propriile forţe etc..
Putem vorbi și despre limite ale utilizării proiectului și portofoliului ca metodă de evaluare:
-apariţia unor conflicte între elevi (în condiţiile elaborării în grup a proiectelor);
-minimalizarea rolului profesorului etc.
Evaluarea online este o provocare pentru fiecare profesor indiferent de ce disciplină predă. Fiecare trebuie să găsească numai alternativa potrivită propriilor elevi.
 
 BIBLIOGRAFIE:
* https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/metode-tehnici-si-instrumente-moderne-de-evaluare
* http://e-istet.ro/scoala/teste-online/
* Cucoş, C.. ( 2008). Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași
* Joiţa, E.. (2007). Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitivconstructivistă, E.D.P., București
* Manolescu, M.. (2004). Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Meteor Press, București