Principale funcții ale evaluării sunt controlul, diagnoza şi prognoza. Corespunzător acestora ea constă în operații de măsurare, apreciere şi decizie. Aceste operaţii sunt complementare, chiar dacă se află într-o ordine ierarhică bine stabilită. De aceea orice lecţie trebuie concepută ca activitate de evaluare iniţială – predare – învăţare – evaluare continuă – evaluare finală. Astfel, din punct de vedere strategic evaluarea intervine “în trei timpi” ca: evaluare iniţială – evaluare dinamică (formativă sau continuă) – evaluare finală (Ioan Cerghit).
Evaluarea formativă oferă feedback în timp util atât elevilor cât și celor care conduc procesul educativ. Din perspectiva profesorului aceasta are ca scop principal susținerea învățării prin raportarea acesteia la rezultatele planificate și individualizarea etapelor următoare ale parcursului școlar . Elevii își identifică aspectele deficitare din punctul de vedere al cunoștințelor, deprinderilor, abilităților raportat la criteriile prestabilite și pot aprofunda în activitățile de învățare ulterioare.
Mutarea procesului de învățare în mediul online ne-a adus în atenție metode de evaluare pe care le aveam la dispoziție, dar pe care poate nu le-am luat în considerare niciodată până atunci. În primul rând interacțiunea cu elevii se produce pe o platformă educațională. Marea majoritate a discuțiilor se poartă asincron pe așa numitul flux al cursului ( sau forum/chat/blog în funcție de particularitățile platformei) sau sincron în cadrul unor întâlniri video.
Știm din practica curentă că evaluarea tradițională se face utilizând o paletă largă de metode și instrumente. Multe dintre aceste instrumente se pot folosi și în mediul online, cu o rată de succes chiar mai mare decât eram obișnuiți.
De exemplu testele cu alegere multiplă și/sau cu răspunsuri de tip adevărat/ fals . Pe platformele educaționale acestea au notare automată și oferă rapid feedback elevului, economisind totodată timp profesorului. Aceste tipuri de teste cuprinzând itemi cu alegere multiplă sunt utilizate cu succes și pentru a realiza autoevaluare.
Studiile de caz pe grupe efectuate într-un mediu de comunicare asincron sunt potrivite pentru rezolvarea de probleme, elevii având mai mult timp pentru a colabora, pentru a-și revizui consemnările făcute. În plus, elevii care au trac sau sunt timizi, se exprimă mai ușor atunci când scriu.
Proiectele realizate într-un mediu online permit atât elevilor cât și profesorului să primească și să ofere feedback rapid. În plus, dacă se optează pentru formă de organizare pe grupe și se utilizează diferite aplicații colaborative (documente, foi de calcul, prezentări,etc.) ele pot fi realizate în timp real. Membrii grupei de elevi se pot sincroniza permanent, astfel încât să nu se mai piardă timp cu realizarea unei forme finale a proiectului.
Aceste instrumente amintite mai sus pot fi utilizate chiar mai bine în evaluările online decât în cele face-to-face, dar condiția esențială pentru reușita lor o reprezintă dotarea tehnică. Nu poți utiliza o metodă, un instrument dacă există elevi în colectiv ce nu dispun de suficiente mijloace pentru a duce la bun sfârșit toate sarcinile . Un alt aspect pe care aș dori să îl menționez ar fi legat de timpul alocat evaluărilor în cadrul activităților online. Acestea trebuie făcute cu moderație, deoarece durata acestor activități e de preferat să fie mai mică decât ne-am obișnuit.
În concluzie, instrumentele utilizate în mod tradișional în orice formă de evaluare pot aduce plus valoare și activităților online, dar adaptate la particularități tehnice și temporale.
BIBLIOGRAFIE
Cristea, S., Dicţionar de pedagogie, Chişinău-Bucureşti, Grupul editorial Litera-Editura Internaţional, 2000.
Radu, I, T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică – L4.,2000.
WEBOGRAFIE