Evaluarea joacă un rol important în procesul de învăţare – atât evaluarea sumativă cât şi formativă oferă informaţii despre progres şi ghidează învăţarea. Evaluarea este esenţială pentru procesul de învățare şi rezultatele sunt utilizate în mai multe feluri pentru a măsura evoluţia şi succesul elevilor, profesorilor și cursurilor. Datorită importanţei evaluării, s-au dezvoltat diferite tipuri ale acestui tip de proces. Evaluarea, în special când este cuprinsă într-o sarcină sau exerciţiu autentic de învăţare, poate fi de asemenea parte din experienţa învăţării.
În ciuda utilizării răspândite a computerelor în predare şi învăţare, utilizarea acestora în ceea ce priveşte evaluarea a fost limitată. Există o tendinţă de a asocia evaluarea bazată pe utilizarea computerului cu întrebările cu alegere multiplă, poate din cauză că aşa s-a utilizat pentru prima oară tehnologia informatică. Evaluarea bazată pe utilizarea computerului nu face numai să genereze exerciţii de rutină ca aceste întrebări cu alegere multiplă, ci poate îmbogăţi experienţa elevilor. Principala utilizare a evaluării on-line poate avea ca scop mai degrabă evaluarea formativă decât sumativă a elevilor. Acesta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin intermediul forumurilor de discuţii sau exerciţiilor on-line. O altă utilizare populară a tehnologiilor on-line este predarea electronică a temelor care poate simplifica procesul administrativ. Cel mai puţin preţuită şi utilizată este autoevaluarea, care are multe rezultate pozitive – de obicei încurajează independenţa elevului şi îi ajută pe aceştia să dezvolte abilităţile necesare pentru o învăţare autonomă (şi pe tot parcursul vieţii).
Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare care pot fi enumerate ca:
posibilitatea de a nota cu rapiditate şi în mod adecvat un număr mare de răspunsuri.
monitorizarea răspunsurilor elevilor.
evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis.
evaluările pot fi păstrate şi reutilizate.
furnizarea de feedback imediat.
Articolele de evaluare pot fi selectate la întâmplare pentru a furniza un document diferit fiecărui elev. Evaluarea ar trebui să fie îndeajuns de flexibilă şi diversă pentru a lua în considerare nevoile şi circumstanţele diferite ale elevilor care urmează cursuri on-line. Flexibilitatea poate însemna:
susţinerea de exerciţii de evaluare pentru a dovedi circumstanţele şi nevoile elevilor;
furnizarea de flexibilitate în durată sau furnizarea de opţiuni pentru situaţii neprevăzute pentru a compensa lipsa de fiabilitate sau diferenţele în ceea ce priveşte conexiunile tehnologice;
furnizarea posibilităţii de alegere a locului de desfăşurare a procesului de evaluare deoarece elevii pot efectua exerciţii de evaluare la locul de studiu, care poate fi acasă, la școală sau orice loc aleg.
Măsura în care aceste alegeri sunt disponibile în învăţarea on-line depinde de mulţi factori, inclusiv aspecte pragmatice de management al învăţării şi al elevilor, strategiile de predare utilizate, tehnologiile şi software utilizat, cerinţe de a începe şi a finaliza la anumite date şi aşa mai departe.
Evaluarea on-line este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate şi echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea tradiţionale faţă în faţă. Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evaluator şi cei care sunt evaluaţi şi procesele de colectare şi administrare. Evaluarea on-line poate fi utilizată:
ca o sursă independentă de dovezi pentru evaluare;
ca o contribuţie la întregul proces de evaluare;
în vederea colectării, transmiterii şi administrării materialelor de evaluare şi resurselor.
Evaluarea on-line poate furniza:
mai mare flexibilitate asupra locului, momentului şi modului în care este efectuată evaluarea;
o mai largă gamă de opţiuni elevilor pentru a-şi demonstra cunoştinţele şi abilităţile.
Evaluarea poate fi efectuată de către cadrul didactic, elev, colegi sau de către o persoană sau un grup din afară. În prezent, cele mai comune strategii de evaluare on-line utilizate sunt: utilizarea comunicării prin computer ca mediu de transfer pentru a trimite şi a comenta pe marginea temelor de genul: eseuri; alcătuirea şi predarea de portofolii; şi pentru testarea pe computer, de ex. răspunsuri scurte, întrebări cu răspuns de tipul alegere multiplă şi quiz-uri. Unele dintre opţiunile on-line enumerate în literatura de specialitate includ:
teme scrise;
participarea la discuţii on-line;
eseuri;
publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor;
quiz-uri şi întrebări on-line;
activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de rol;
teme colaborative;
dezbateri;
portofolii;
revizuiri;
examene on-line (cu carte deschisă, structurate, cronometrate).
Învăţarea on-line, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abilitatea de a rezolva probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi probleme tehnice). Lucrul în afara şcolii, departe de profesori şi colegi, înseamnă că elevii trebuie să-şi asume responsabilităţi mai mari dacă doresc să reuşească la cursurile on-line. În plus, există percepţia conform căreia elevii sunt încurajaţi să-şi asume şi mai multe responsabilităţi pentru propriul proces de învăţare pentru a face faţă aşteptărilor angajatorilor şi ale comunităţii. S-a încercat trecerea către abordări mai centrate pe elev în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea care încurajează elevii să facă acest lucru. Se pare că acest principiu ar trebui extins şi la evaluare. Autoevaluarea, evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire, reflecţia şi articularea sunt doar câteva metode prin care elevii sunt încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi evaluare. Alte metode includ opţiuni de discutare a activităţilor de evaluare, mod de prezentare, durată a evaluării şi decizii referitoare la punctaj sau notare. Provocarea care rămâne este aceea de a găsi rezultate măsurabile pentru a demonstra însuşirea competenţelor şi a abilităţilor dorite.
BIBLIOGRAFIE:
1. Brânzei Dan, Brânei Roxana, Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007.
2. Stoica A., Musteață S., Evaluarea rezultatelor școlare, Editura Liceum, Chișinău, 1997.