PROF. POPA ELEONORA ŞCOALA GIMNAZIALA CRUȘEȚ, GORJ

Metodele interactive de predare-înăţare, sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării, de exersare a capacităţilor de analiză, de dezvoltare a creativităţii copiilor. Specific acestor metode este faptul că ele promovează interacţiunea dintre elevi, schimbul de idei, de cunoştinţe, asigurând un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare. Asistăm în prezent la trecerea de la învăţarea tradiţională, pedagogia ascultării – în care predomină discursul magistral şi strategiile expozitive, la paradigma modernă, în care discursul este înlocuit de proiectarea unor experienţe de învăţare, caracterizate de flexibilitate, dinamism, creativitate, accesibilitate şi adaptabilitate la nevoile şi interesele elevului. De asemenea, aceste metode activează toţi copiii şi le dezvoltă comunicarea, creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii corecte şi să argumenteze deciziile luate Aceste metode presupun respectarea particularităţilor de vârstă, îmbinarea diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri şi activitatea frontală, evaluarea corectă a rezultatelor obţinute şi reconstituirea relaţiei profesor-elev.
Un model de realizare a învăţării moderne pune accentul pe dezvoltarea găndirii. De exemplu activitatea pe grupe poate avea avantaje :
– Stimulează interacţiunea dintre elevi;
– Generează sentimente de acceptare şi simpatie dintre colegi;
– Încurajează comportamentele de facilitate a succesului celorlalţi;
– Creşterea stimei de sine şi reducerea anxietăţii faţă de şcoală;
De-a lungul timpului, în predarea Biologiei s-au folosit diverse metode, atât clasice, cât și
moderne. Dacă la începuturile predării acestei materii s-au folosit cu precădere metodele clasice, în timp, acestea s-au diversificat din ce în ce mai mult, ele evoluând odată cu nevoile societății și cu tehnologia.
Vom prezenta, în continuare câteva exemple din categoria metodelor moderne de predare a disciplinei -biologie, încercând să surprindem caracteristicile lor esențiale.
1. Fierăstrăul
Este o metodă utilizată pentru a stimula participarea unui număr cât mai mare de elevi. Dezvoltă capacitatea de cooperare, de comunicare, de sinteză şi analiză. Presupune împărţirea clasei pe grupe, fiecare grupă primeşte o sarcină specifică, subordonată obiectivelor lecţiei.
2. Brainstorming
Este o metodă de stimulare liberă a creativităţii şi imaginaţiei care se poate aplica cu success la lecţiile de biologie. Se generează rapid foarte multe idei pe o anumită temă, indiferent dacă sunt absurde, greşite sau mai puţin originale, fără a fi criticate. Se desfăşoară în limită de timp, iar creativitatea este stimulată şi prin faptul că elevii sunt influenţaţi de soluţiile celorlalţi.
3. Metoda cubului
Este o metodă prin care sunt stimulate gândirea creativă şi imaginaţia, prin faptul că o anumită temă poate fi studiată din mai multe perspective, ca şi cum am privi toate feţele unui cub.
4. Predarea în sistem Ael
Este poate una dintre cele mai interactive metode, care face din disciplina biologie o materie mai atractivă. Elevii sunt participanţi direcţi la procesul de predare-învăţare-evaluare, pot ei înşişi să provoace simulări ale unor procese şi fenomene biologice greu de reprodus în laborator.
5. Proiectul
Este o metodă care stimulează formarea deprinderilor de a căuta informaţii, de a le sintetiza, de a conduce un proiect de cercetare şi a depista metode de rezolvare a unor ipoteze în mod creativ. Profesorul stabileşte de la început reguli de realizare, obiectivele urmărite, criteriile de evaluare,
dar modul de realizare şi conducere a activităţii este la libera alegere. Profesorul va monitoriza permanent activitatea elevilor.
 
 
6. Portofoliul
Este o colecţie a lucrărilor elevilor pe o perioadă mai mare de timp şi poate înregistra progresul făcut. Se realizează o selecţie a celor mai bune produse ale elevilor, iar pentru a realiza cel mai bun portofoliu, cu lucrări originale, aceştia vor face uz de creativitatea fiecăruia. Se poate aplica la toate clasele, dar cu mai mare eficienţă se aplică la elevii clasei a V a, care pot realiza un portofoliu care să cuprindă: colecţii de rădăcini, de tulpini, de frunze, floarea etalată, tipuri de fructe, colecţii de seminţe,
Platformele online de predare-învățare-evaluare pot fi:
– Google Classroom: aici se poate discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi corectate temele și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferiți elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – toți elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea teste scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri greșite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, construind ei înșiși itemi de teste.
 
BIBLIOGRAFIE:
1.Lazăr V., Căprarin D., Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Ed.Arves,2008;
2.Ionescu, M., Radu, L, (coord.), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Dacia, 1995;
3.Iordache Ion si colab., Metodica predării-învățării biologiei, Iași, Ed.Solaris, 2004.
4.Botnariuc, Petre și alții, Școala online – Elemente pentru inovarea educației, raport de cercetare evaluative, București, mai 2020;
5.Cucoș, C., Teoria și metodologia predării, Editura Polirom, Iași, 2010.