„ În materie de evaluare, singura importantă este reflexia şi experienţa dascălului;
el singur ştie dacă un instrument sau altul de evaluare îi convine.”[1]
Evaluarea este înţeleasă cel mai adesea drept o acțiune complexă care presupune realizarea mai multor operații. Printre cele mai importante definiții ale evaluării, sunt cele propuse de Ion T. Radu și Adrian Stoica. Ion T. Radu, preciza următoarele: „evaluarea se referă la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate și interpretate informațiile privind starea și funcționarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obține, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii și prin care este influențată evoluția sistemului”.[2] Pe de altă parte, Adrian Stoica era de părere că „evaluarea școlară este procesul de colectare sistematică, orientată de obiectivele definite, a datelor specifice privind evoluția și/sau performanța evidențiate în situația de evaluare, de interpretare contextuală a acestor date și de elaborare a unei judecăți de valoare cu caracter integrator care poate fi folosită în diverse moduri, prespecificate însă în momentul stabilirii scopului procesului de evaluare”.[3]
TIPURI DE EVALUARE
În cadrul procesului de învățământ, în ceea ce privește relația dintre educat și educator, se disting trei forme de evaluare: evaluarea inițială, evaluarea continuă/formativă ( sau evaluarea pe parcursul desfășurării programului de instruire) și evaluarea finală/ de bilanț.
Evaluarea inițială, se realizează la începutul unui program de instruire și are rolul de a stabili nivelul de pregătire al elevilor în momentul respectiv. Cu alte cuvinte, ea reprezintă una dintre premisele programului de instruire.
Evaluarea continuă/formativă (sau evaluarea pe parcursul desfășurării programului de instruire), este realizată prin verificări parțiale pe parcursul programului de instruire, realizată pe secvențe mai mici.
Evaluarea finală/ de bilanț se referă la măsurarea/ aprecierea/ decizia activităților didactice efectuate de către cadrele didactice a rezultatelor la care au ajuns elevii.
PLATFORME, APLICAŢII ŞI INSTRUMENTE DIGITALE DIN MEDIUL ONLINE
În ceea ce priveşte evaluarea în online, putem distinge mai multe instrumente digitale care pot înlesni transmiterea de informaţii în timp real. Printre cele mai folosite platforme utilizate de cadrele didactice sunt ZOOM, GOOGLE CLASSROOM, TEAMS, GOOGLE MEET, etc. Zoom este platforma de ore online cea mai utilizată de profesori deoarece se pot crea conturi gratuite. Google Meet este o aplicaţie care poate fi accesată de pe un cont de gmail şi, asemenea platoformei Google Classroom, sunt disponibile prin browser-ul Google Chrome. Pe lângă aceste platforme, cadrele didactice folosesc cu succes aplicaţiile Skype sau WhatsApp. Acestea sunt aplicaţii de comunicare instant prin video şi chat, unde se poate accesa prin crearea unui link de întâlnire.
Un instrument digital important în evaluarea online este KAHOOT. Cu ajutorul lui, profesorul creează teste interactive pentru elevi pe diferite teme de lucru. Testele pot fi rezolvate de elevi de pe desktop, smartphone sau tabletă iar rezultatele finale sunt vizibile pentru toţi participanţii sub forma unui clasament.
EVALUARE ORALĂ ONLINE VS. EVALUARE SCRISĂ ONLINE
Evaluarea în online se poate realiza prin probe orale şi probe scrise. În ceea ce priveşte evaluarea online prin probe orale, ea poate fi făcută cu uşurinţă în mediul online, prin comunicarea de unu la unu dintre elev şi cadrul didactic. Elevul poate răspunde cu uşurinţă la întrebările profesorului iar acesta îl poate evalua în timp real. Ca metodă didactică folosită în evaluarea orală poate fi metoda conversaţiei. Această metodă tradiţională constă în realizarea unui dialog între profesor şi elevi în vederea dezvoltării critice şi a imaginaţiei copiilor, verificarea de cunoştinţe şi formarea unor capacităţi intelectuale.
Evaluarea online în format scris poate fi realizată prin teste online cu timp determinat pe care elevii îl pot completa şi trimite apoi profesorului. Evaluarea se face pe loc, rezultatele putând fi văzute imediat. Tot ca evaluare scrisă pot fi luate şi temele pentru acasă ale elevilor sau anumite proiecte cu temă dată; în acest caz, proiectul devine o metodă didactică modernă de evaluare a elevului în mediul online. Profesorul dă tema elevilor şi precizează o dată limită când acesta poate să încarce tema pe platformă. La un anumit număr de teme, cadrul didactic evaluează elevul în funcţie de corectitudinea cu care a lucrat.
Chiar dacă începând cu luna martie a acestui an şcoala a căpătat un alt înţeles pentru fiecare dintre noi, trebuie să încercăm să asigurăm continuitate procesului instructiv-educativ şi în mediul online. De aceea, este foarte important ca evaluarea (iniţială, formativă şi finală) să se facă cel puţin la fel de bine ca şi până acum. Nu zice nimeni că este uşor dar nu este imposibil. Ţine de fiecare profesor să aleagă metoda potrivită pentru a putea realiza un proces educativ cât mai bun.
BIBLIOGRAFIE:
1. Charles Tagliante, L’evaluation, C.L.E.N International, 1991.
2. I. T. Radu, Evaluarea procesului didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000.
3. A. Stoica, Evaluara curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București, 2001.
[1] Charles Tagliante, L’evaluation, C.L.E.N International, 1991, p.6.
[2] I. T. Radu, Evaluarea procesului didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000, pp. 14-18.
[3] A. Stoica, Evaluara curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București, 2001, p. 10.