„Controalele trebuie să conducă mai puţin spre a formula o judecată asupra elevului, cât să-i dea mijloacele de a lua cunoştinţă de aptitudinile sale, de punctele sale tari şi slabe, aşa după cum ele trebuie să-i procure profesorului informaţii care îi vor permite să ajute elevul în efortul său general.” (R. Dottrens)
Copiii sunt tot ce avem mai scump. Bogăţia noastră cea mai de preț sunt copiii pe care i-am crescut şi educat, căci asta este menirea dascălului pe pământ. Această menire de a creşte şi educa copii atrage dupa sine o mare responsabilitate. Profesorul împărtășește elevilor din cunoștințele lui, din trăirile lui, din entuziasmul său.
Când te gândeşti la menirea dascălului nu poţi să nu te întrebi ce şi cum s-a schimbat la această vocaţie de-a lungul anilor. S-au schimbat unele metode de învăţare, s-a diversificat manualele, caiete, diverse materiale, computere, smartboarduri, s-au îmbunătăţit condiţiile de şcolarizare, dar toate presupuneau interacțiunea directă dintre profesor și elev. Iată că acum dascălul trebuie să își dovedească și să își folosească creativitatea, profesionalismul, dăruirea şi deschiderea către nou, respectând distanțarea socială, practicând un act educațional online. Această realitate schimbă, evident și sistemul de evaluare și examinare.
Studiul matematicii trebuie să asigure pentru toţi elevii formarea competenţelor de bază în rezolvarea de probleme, implicând calculul algebric şi raţionamentul geometric. Învăţarea matematicii în şcoală urmăreşte conştientizarea naturii matematicii ca o activitate de rezolvare a problemelor, bazată pe o serie de cunoştinţe şi de procedee, dar şi ca o disciplină dinamică, strâns legată de societate prin relevanţa sa în cotidian şi prin rolul său în ştiinţele naturii, în tehnologii şi în ştiinţele sociale.
Demers deosebit de complex, în condiţiile educaţiei actuale, complicată, care a necesitat reconfigurare, este evaluarea educațională.
Elevii trebuie să interacționeze, deoarece interacţiunea stimulează efortul şi productivitatea, este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare. De asemenea interacțiunea este stimulativă, generează un comportament contagios şi o strădanie competitivă, facilitează obţinerea soluţiei corecte prin emiterea de ipoteze multiple şi variate, stimulează efortul şi productivitatea elevilor, contribuie la autodescoperirea capacităţilor şi limitelor, încurajează aplicarea şi sintetizarea cunoştinţelor în moduri variate şi complexe, stimulează şi dezvoltă capacităţile cognitive complexe. De asemenea interacțiunea stimulează şi dezvoltă capacităţile cognitive complexe, dezvoltă inteligențele multiple, reduce blocajul emoțional, sporeşte interesul pentru o temă sau sarcină dată, motivând elevii pentru învăţare și nu în ultimul rând dă un sentiment de încredere și de siguranță.
În condițiile desfășurării activităților didactice online, am ales ca metode și tehnici de evaluare la matematică: referatul (la clasa a VI-a și VII-a de exemplu despre Pitagora și alți matematicieni celeb ri), pentru evaluarea orală comunicarea video-audio camerele web în grupurile de Zoom sau Meet și comunicarea unul la unul pe whatsapp, testele de tip chestionar, portofoliul (aplicabil la toate clasele, cuprinzând parte teoretică, exerciții și probleme rezolvate ca model, compuneri de exerciții și probleme ).
O metodă îndrăgită de elevi pe care am folosit-o și înainte de practicarea învățământului online sunt quizz-urile. Am folosit mult această metodă ca formă de evaluare formativă, având posibilitatea de a defini diferite tipuri de întrebări.
Crearea problemelor sau a întrebărilor se poate face după mai multe modele predefinite:
cu o variantă de răspuns corect;
cu mai multe variante de răspuns corecte;
cu introducerea răspunsului;
cu expresii de tip adevărat/fals;
Ca puncte forte ale quizzurilor amintesc și :
Dispunerea aleatorie a întrebărilor și variantelor de răspuns în test;
Limitarea timpului pentru execuția unui test în funcție de numărul de întrebări și de nivelul de dificultate, validat în prealabil pentru fiecare întrebare;
Închiderea automată a unui test și salvarea rezultatelor la expirarea timpului alocat;
Accesarea quizurilor existente și crearea unei biblioteci personale;
Cuantificarea numărului de răspunsuri greşite/corecte pentru fiecare întrebare pusă;
Feedback operativ;
Crearea spiritului de competiție între elevi;
Posibilitatea de a vedea răspunsurile elevilor și de a le acorda feedbackul pentru fiecare întrebare pusă.
La finalul quizului am rezolvat utilizând comunicarea audio-video exercițiile și problemele care au avut cele mai mari ponderi de răspunsuri greșite la elevi.
E greu să faci o evaluare online și să poți asigura caracteristicile esențiale ale evaluării: să fie corectă, completă și continuă. Profesorul trebuie să se adapteze la noutăţile şi la schimbările care apar în didactica disciplinei, ba mai mult trebuie să fie un promotor al schimbării. Competenţa sa profesională implică deopotrivă îmbunătăţirea permanentă a competenţelor şi a capacităţilor profesionale cerute de metodele şi tehnicile de învăţare. Astfel fiecare profesor de matematică trebuie să fie responsabil, riguros, îndrăzneţ şi inovativ în proiectarea didactică, atent la evaluare şi la autoevaluare şi să pună suflet şi dăruire în toată activitatea sa didactică.
BIBLIOGRAFIE:
Asubel, D., Novak, J., & Hanesian, H. (1978). Educational Psychology: A Cognitive View (2nd Ed.). New York: Holt, Rinehart & Winston.
Cerghit Ioan „Metode de învăţământ” Editura Polirom 2006
Florin Cîrjan, „Didactica matematicii” Editura Corint, Bucureşti 2002
Ion Al. Dumitru, „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Editura de Vest, Timişoara, 2000