După cum probabil este bine cunoscut, Moodle reprezintă o platformă de e-learning, un spațiu de învățare virtual care permite profesorilor să desfășoare activități cu elevii diverse folosind tehnologii de comunicare compatibilă cu toate dispozitivele conectate la Internet. Folosind această platformă, profesorii au posibilitatea să creeze cursuri online concentrate pe interacțiune cu proprii elevi, cursuri care permit livrarea de conținut educațional într-o formă modernă și interesantă care depășesc formele clasice și statice bazate pe scheme sau planșe statice și care pot folosi conținut multimedia.
Unul din avantajele utilizării sistemului Moodle este dat de puternicul modul de evaluare conținut de acesta. Acesta nu se limitează doar la comunicarea temelor pentru elevi, colectarea conținutului de la aceștia în formă electronică și notarea acestora, ci pune la dispoziția profesorilor si posibilitatea de a apela la teste de evaluare a cunoștințelor care pot nota automat răspunsurile elevilor, acesta reprezentând un avantaj extraordinar pentru economisirea timpului de evaluare a cadrului didactic. Însă pentru ca realizarea acestui lucru să fie corect realizată, este extrem de important ca profesorul să utilizeze în mod eficient multitudinea de posibilități oferite de o platformă care nu se remarcă a fi una din cele mai ușor de utilizat. Acesta este motivul pentru care am considerat util prezentul ghid de realizare unei evaluări care să ușureze munca cadrului didactic.
Pentru realizarea unei evaluări folosind platforma Moodle este necesar ca să efectuăm două operațiuni distincte. Prima constă în realizarea corectă a unei bănci de întrebări, iar a doua se referă la realizarea testului propriu-zis care va fi furnizat elevilor.
Ne vom concentra atenția în continuare pe realizarea unei bănci de întrebări care să fie utilă şi uşor de implementat în realizarea testului propriu-zis. Pentru aceasta, trebuie mai întâi să ne concentrăm atenţia asupra categoriilor principale de itemi în cadrul cărora vor fi amplasate întrebările pentru elevi. Astfel, recomandarea mea în această etapă constă gruparea categoriilor pe tipurile de itemi existenți pentru fiecare lecție, capitol sau unitate de învățare. De asemenea este important să folosim în principal itemi cu alegere multiplă, pereche și duali întrucât aceștia sunt ușor de evaluat automat de către platformă, dar nu ne vom feri nici de itemii pereche și cei sub formă de eseu care vor necesita însă o intervenție ulterioară a cadrului didactic pentru verificarea corectitudinii acestora şi acordarea punctajului. Acestea vor constitui și principalele categorii de întrebări din banca de întrebări.
După ce am aplicat acest artificiu, devine mult mai simplă amplasarea itemilor în fiecare categorie corespunzătoare. Este drept că aceste categorii se vor repeta pentru fiecare capitol și poate părea redundant, însă folosirea acestei modalităţi de lucru va avea efecte pozitive directe în a doua etapă de concepere a testelor, întrucât va fi amplasat fiecare item la locul potrivit.
Urmează popularea băncii de întrebări cu itemi pe fiecare categorie și pentru fiecare lecție/capitol, etapă care poate dura destul de mult. Sursele de inspirație aici pot fi întrebările de la clasă, lucrările scrise date în trecut sau subiectele de la olimpiade date de-a lungul timpului. Nu insist pe redactarea itemilor întrucât aceasta nu face parte din prezenta lucrare, însă pot adăuga încă o recomandare pentru itemii gen eseu: pentru a ușura și structura cumva răspunsul elevilor, obișnuiesc ca să completez itemul cu un schelet de structură pentru eseu.
A doua și ultima operațiune constă în conceperea propriu-zisă a testului folosind întrebările realizate în prima parte. Pentru aceasta trebuie să ne hotărâm la numărul de itemi din test, punctajul pentru fiecare, timpul necesar rezolvării testului de către elevi și perioada de timp cât acesta va fi disponibil. Dacă intenționăm să dăm testul elevilor în laboratorul de informatică, trebuie să luăm în considerare și faptul că se va mai pierde timp cu amplasarea elevilor la calculatoare, intrarea acestora pe platformă și eventual rezolvarea diferitelor probleme apărute pe parcurs. De asemenea, unii elevi pot avea o viteză de tastare mai mică decât alții, prin urmare recomand conceperea unui test care să poată fi rezolvat în 20-25 minute.
De asemenea, pentru acordarea automată a punctului din oficiu, prima întrebare este bine să fie una în care prezentăm structura testului și punctajul acordat pe parcurs, urmat de întrebarea ”Continuați” la care răspunsul ”Da” are punctajul de 1 punct:
După realizarea testului și aplicarea lui, putem vedea și verifica notele obținute de către elevi. Natural, dacă am ales un item tip eseu, va trebui să trecem manual prin rezultatele elevilor și să acordăm punctajul meritat de către fiecare. Rezultatul putem să-l vizionăm accesând ”Privirea de ansamblu” a testului:
În concluzie, platforma de e-learning Moodle reprezintă o instrument interesant de folosit în activitatea educativă întrucât el nu numai facilitează numai livrarea de conținut educaţional către elevi, cât poate fi şi un real ajutor pentru profesori pentru una dintre cele mai importante activități din activitatea educativă, dar și una din cele mai consumatoare de timp, şi anume evaluarea.
BIBLIOGRAFIE
Platforma de e-learning Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Galați, http://www.cevmg.ro/moodle
Reţeaua Edu Moodle România, https://edu.moodle.ro