Galperin susţinea că “Una şi aceeaşi cunoştinţă trebuie să treacă printr-o serie de forme, de la cea iniţială, externă şi obiectuală, la una finală, mintală, raţională, ce corespunde accepţiunii ei ştiinţifice”.
Metoda modelării, folosită în procesul de cunoaştere, prezintă atât un interes aplicativ, cât şi unul conceptual, permiţând generalizarea, abstractizarea şi sistematizarea informaţiilor este bazată pe raţionamente de analogie, pe un efort de gândire deductivă. Un model tinde să reproducă (să imite), pe un alt plan şi în altă formă, un sistem complex (un obiect, un fenomen, un proces, o stare de fapt, o problemă etc.) parţial sau în ansamblul său. Situaţia reală este întotdeauna mai complexă, mai complicată, mai concretă, în timp ce modelul este o simplificare, o schematizare. El descrie şi reproduce acele componente esenţiale de care avem absolută nevoie pentru a explica sau a demonstra o structură (Ianovici, 2006).
Modelele pot fi materiale (reale) şi ideale (mintale)
În timpul orelor de biologie desfășurate online dar și în sistem hibrid sau în scenariul fizic am aplicat ca și metodă de evaluare complementară, modelarea de exemplu- elevii au avut de modelat macheta unei celule vegetale. După ce au confecționat machetele elevii au prezentat în mediul online, hibrid sau fizic modelul celulei confecționat de ei, argumentând fiecare alegerea materialelor, proporțiile dintre organitele celulare (nucleu, vacuola), au prezentat rolul fiecărui organit celular.
Am stabilit în momentul când am propus realizarea machetelor și criteriile de evaluare – ex- Originaliatate, creativitate, mod de prezentare, încadrarea în tematică
Elevii au fost implicații direct în cunoașterea euristică a realității, a lumii vii prin confecționarea acestor machete.
De asemenea în orele de biologie, de la clasa a VII a, la începutul anului școlar în etapa de recapitulare a materie de clasa a VI, elevii au modelat sistemul digestive, excretor, circulator astfel am fixat anumite noțiuni despre alcătuirea corpului uman.
L a orele de biologie de la clasa a VIII a, am aplicat metoda modelării cromozomilor și a AND din plastilina, silicon, sârmă sau din alte materiale recicllabile
Modelele pot îndeplini mai multe funcţii: ilustrativă (prezintă un fragment din realitate); cognitivă (induc direct informaţii privitoare la structura şi funcţionarea unui sistem); euristică (explorativ-explicativă) întrucât induce elevii întrun efort de căutare, de investigaţie şi descoperire
Dezavantajele modelării: riscul unor simplificări nejustificate; modelul poate oferi explicaţii incomplete, o cunoaştere aproximativă, relevând doar unele laturi sau date ale fenomenelor.
In general, raţionamentul prin analogie este un raţionament imperfect şi în consecinţă orice model are anumite limite de ordin metodologic (Cerghit, 2006).
Fotografii cu machetele, modelele realizate de elevii școlilor unde predau.
BIBLIOGRAFIE
1.Ianovici Nicoleta, Diminescu N., Faur A. – Proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii didactice la biologie. Biologie-ghid pentru perfecţionarea profesorilor din învăţământul preuniversitar, p. 133-147, Ed. Mirton, 2002 b.
2.Cerghit, I. – Metode de învăţământ, Editura Polirom Bucureşti, 2006