Una dintre cele mai mari provocări ale etapei pe care o traversăm începând cu luna martie este evaluarea elevilor. O majoritate impresionantă a profesorilor au descoperit platformele de videoconferință, au învățat să creeze conținut și să îl transmită elevilor, în mod cât mai atractiv și eficace, dar evaluarea a fost și rămâne piatra de încercare, mai ales pentru cei care o asociază doar cu notarea. De fapt, evaluarea înseamnă mult mai mult, înseamnă să măsori, să apreciezi, să formezi, să verifici, să înțelegi, etc. Evaluarea trebuie să fie complexă și multiplă.
Într-o ierarhie a nevoilor de bază ale învățământului la distanță, evaluarea este omniprezentă, activitățile de evaluare fiind parte integrantă a fiecărui curs, care trebuie să asigure coerența între obiective (SMART), conținut și modalitățile de evaluare, precum și congruența obiective-evaluare.
Prin urmare, profesorul trebuie să aibă mereu în minte câteva întrebări necesare alegerii și conceperii activităților de evaluare:
Care este funcția de evaluare vizată ? (formativă, sumativă, predictivă)
Cine este vizat de acestă activitate ? (elevul, echipa, întreaga clasă)
Ce evaluăm ? ( un produs, un proces, un parcurs)
Ce tip de evaluare propunem? ( un test, un exercițiu, un proiect, o expunere orală, o dezbatere, un portofoliu, etc.)
Ce fel de itemi alegem ? (obiectivi : A/F, QCM, răspunsuri libere, etc.)
Ce suport alegem pentru evaluare ? ( o aplicație, o înregistrare, un text, etc.)
În ce mod ne vor restitui rezultatul ? ( pe platformă, prin email, pe un Padlet )
În ce etapă a cursului? (înainte, în timpul cursului, la final, după curs)
Cine va face corectarea ? (profesorul, elevul – autoevaluare, corectare automată, un coleg, un examinator extern)
Ce formă de feedback alegem? ( comentarii și corecturi pe platforma dedicată, email, în clasa virtuală în prezența elevului, etc.)
Datorită webinariilor propuse de CREFECO și de editurile franceze, în fiecare săptămână, începând cu luna aprilie, am putut descoperi câte o metodă a editurilor Clé International, Hachette sau Maison des langues, mai precis, Cosmopolite, Adomania, Zig-zag, Merci, Inspire, etc. Mai mult, toate acestea, împreună cu site-urile compagnon sau parcours digital, au fost puse gratuit la dispoziția profesorilor de limba franceză, până la jumătatea lunii august, astfel încât a fost simplificat efortul de a căuta resurse pentru diferitele niveluri de studiu și de competențe lingvistice. Un avantaj remarcabil este acela că fiecărei clase i se poate asocia un manual, profesorul având astfel posibilitatea de a urmări progresul individual al elevilor, de a asocia resurse externe în diferite formate :etichetă, fișiere video sau audio, pdf, de a propune activități pe grupe, precum și activități suplimentare pentru remediere, aprofundare sau performanță. Fiecare elev lucrează în ritmul său și are posibilitatea de a se autoevalua ; majoritatea exercițiilor sunt interactive și au funcția : valider, ceea ce le permite elevilor să afle, în timp real, rezultatul. Se asigură astfel, o evaluare continuă dublată de o autoevaluare.
Profesorul de limba franceză va alege instrumentele de evaluare cele mai adecvate obiectivelor și competențelor specifice/generale. De altfel, învățământul de distanță a adus mai mult ca oricând în scenă ideea de competențe, căci e imposibil să evaluezi capacitatea de exprimare orală printr-o postare pe un forum sau pe cea de exprimare scrisă printr-o interacțiune orală, etc.
Platforma Gsuite oferă multiple posibilități de la întrebare cu răspuns scurt, la formulare Google cu itemi diverși. Din experiența proprie, pot spune că elevilor le plac mult chestionarele cu răspuns scurt și cu răspuns automat, le place să realizeze hărți mentale, quizz uri cu quizzlet sau mini-proiecte cu canva sau wordwall. În acest fel, conform modelului SAMR, ne aflăm într-un proces de ameliorare a evaluării deoarece chestionarul pe hârtie a fost înlocuit de cel online, augmentând astfel productivitatea și feedback-ul necesar pentru profesor : ce întrebare a fost mai dificilă, ce activitate impune acțiuni remediale, etc. Învățământul la distanță reprezintă o oportunitate pentru pedagogia greșelii și pentru pedagogia diferențiată, profesorul având posibilitatea de a da sarcini de lucru diferite individual sau pe grupuri de elevi selectați în funcție de erorile recurente.
Este important ca profesorul să formuleze cerința clar, fără ambiguități, eventual să dea un exemplu de raspuns corect, iar elevul, la rândul lui, să învețe să citească cu atenție, să respecte întocmai modelul de răspuns. O singură literă greșită duce la anularea rezultatului, ceea ce poate fi frustrant pentru elev, dar în același timp reprezintă un test de atenție și de rigoare intelectuală.
Dincolo de dificultăți de ordin tehnic și de necesitatea punerii în…scenă a acțiunilor, evaluarea la distanță aduce, orice s-ar spune câteva beneficii clare :
creșterea motivației
caracterul ludic și interactiv al activităților
posibilitatea de a detecta gradul de atingere a fiecărui obiectiv pedagogic
o schimbare de abordare și de percepție
calitatea retroacțiunii
Miza pentru un profesor este de a formula un bun feedback, un adevărat feedforward care să îi permită elevului nu numai să progreseze intelectual, ci să îl ajute în același timp să se simtă motivat și valorizat.