PROFESOR BASTON GABRIELA, GALAŢI

Dintre cele trei componente ale actului educaţional :predarea, ȋnvăţarea, evaluarea, cea din urmă este cel mai mare chin, din punctul meu de vedere. Să predai e simplu. Poate fi chiar distractic, interactiv, motivaţional, dacă îți place ce faci. Poate fi challenging, sau poate fi o meserie pe care o faci, după care dormi liniștit. Învățarea nu e chiar treaba ta ca profesor. Ai un curriculum, ai livrat ce ai putut mai bine, să învețe elevul că și tu ai făcut asta la rândul tău. Dar evaluarea e în responsabilitatea ta. Iar pentru asta, atât profesorul cât și întreg sistemul educațional trebuie să asigure cele trei caracteristici esențiale ale evaluării: să fie continuă, completă și corectă.
Structura procesului de evaluare, analizat în viziune sistemică de mai mulți autori cuprinde următoarele trei etape: verificarea, măsurarea și notarea.
Verificarea presupune colectarea de informații referitoare la nivelul performanțelor școlare ale evaluaților, respectiv la cunoștințele, abilitățile, capacitățile, competențele, comportamentele acestora, prin aplicarea unui ansamblu de strategii, metode, tehnici, procedee și instrumente.
Măsurarea reprezintă acțiunea de interpretare și aprecierea performanțelor evaluaților prin raportarea lor la indicatori de performanță, la sisteme de referință, la standarde de performanță, la sisteme de criterii de evaluare. În general, evaluarea se referă la acordarea unei semnificații cantitative caracteristicilor calitative, măsurarea, în calitate de componentă a evaluării se referă la acordarea unor semnificații.
Notarea sau decizia de ameliorare, presupune precizarea și mai exactă, rafinarea semnificației atribuite prin măsurare, grație emiterii unor judecăți de valoare asupra rezultatelor și adoptării deciziei. În actul evaluativ decizia este luată ca urmare a asocierii rezultatelor cu scări de notare și acordării de note sau calificative școlare. Notarea reprezintă acțiunea cadrului didactic de apreciere prin note școlare a progresului școlar realizat de elevi, respectiv cuantificarea nivelului lor de cunoștințe, abilități, capacități, atitudini, aptitudini.
La clasă, am aplicat, ȋn acest an şcolar, ȋn special datorită condiţiilor actuale de desfăşurare a orelor, preponderant on-line, evaluări prin teste quiz. Ne-am jucat , navigând pe google.classroom, pe Quizizz, pe Socrative. Testele erau date contracronometru pentru dezvoltarea simţului competitiv, eleviii primeau rezultatele ȋn câteva clipe, după finalizarea testului şi se realiza şi un clasament. A fost interesant , am reuşit să ȋi atrag pe toţi eleviii claselor, la care am aplicat, ȋn aceste “teste-joc”. Am avut lecţie deschisă ȋn cadrul cercului pedagogic pe judeţ, la o clasa a X-a, ştiinţele naturii şi, spre final, pentru fixarea noţiunilor, am invitat eleviii, dar şi colegii care au participat, la un test quiz. Colegii au intrat ȋn jocul nostru şi a fost momentul de atracţie maximă al orei.
De fiecare dată la aplicarea acestor metode de evaluare prin intermediul platformelor, testelor interactive, distractive, reacţia elevilor a fost pozitivă. Erau ȋncântaţi de modalitatea aceasta de evaluare şi ȋşi doreau o continuare a acesteia. Eu, ca profesor, recunosc că, mai am multe de ȋnvăţat, lucrurile au evoluat rapid, nu ne mai putem mulţumi cu evaluarea clasică! Am descoperit de curand app.asq care ȋmi place foarte mult. Aici elevii sunt monitorizaţi foarte atent cât lucrează şi dacă lucrează ȋn timp util, primesc punctaje, temele pot fi foarte simplu diferenţiate pe nivelul de cunoaştere al elevilor. O minune! Ataşez câteva imagini cu teste folosite la clase, ȋn ultimul timp, pentru o activitate mai eficientă şi mai faină!