PROIECTAREA UNUI TEST DE EVALUARE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMANA

PROFESOR CRIȘAN ADRIANA-CRINA, COLEGIUL NAȚIONAL „DECEBAL” DEVA

Indiferent dacă activitatea se realizează în sala de clasă sau în sistem on-line, astăzi, tot mai mult, problematica evaluării dobândește o importanță din ce în ce mai evidentă atât în activitatea factorilor de decizie, a specialiștilor și mai ales a cadrelor didactice. Modul în care se va realiza evaluarea trebuie să fie în concordanță cu activitățile de predare, dar și cu cele de învățare. Evident că există multitudine de metode și strategii de evaluare ce pot fi utilizate în cadrul orelor de Limba și literatura română, însă în cele ce urmează voi aborda câteva aspecte legate de proiectarea unui test.
Testul docimologic este o alternativă și o modalitate de eficientizare a evaluării tradiționale. Este o probă standardizată, ce asigura o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare (Cucoș, 2006, p. 403), o probă ce cuprinde un ansamblu de sarcini de lucru (itemi) ce permit determinarea gradului de însușire a cunoștințelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacități și deprinderi, cu ajutorul unor măsurători și aprecieri riguroase. Răspunsurile la itemi se traduc în expresii/ valori numerice, suma lor reprezentând o formă de caracterizare a subiectului în ceea ce privește anumite procese și abilități (McMillan, 1992, p. 114).
O primă observație care se impune în prezentarea testului pedagogic/ docimologic este aceea că nu toate probele scrise sunt sau trebuie să fie teste docimologice. Deși o parte din literatura românească recentă destinată problematicii evaluării sugerează exact acest fapt, totuși proba scrisă tradițională (lucrarea de control sau extemporalul) nu îmbracă întotdeauna forma unui test pedagogic. Consider că testele pedagogice/docimologice trebuie utilizate la clasă, cel puțin din perspectiva pregătirii elevilor pentru evaluările și examenele naționale care, în ultimii ani școlari, sunt elaborate în acord cu exigențele testelor docimologice.
Orice test pedagogic/docimologic include câteva elementele definitorii și anume (Radu, 1981, p. 224): realizează măsurarea în condiții foarte asemănătoarea situațiilor experimentale; înregistrarea comportamentului declanșat la subiect este precisă și obiectivă; comportamentul înregistrat este evaluat statistic prin raportare la cel al unui grup de indivizi; scopul final al testului este clasificarea subiectului examinat, prin raportare la grupul de referință.
Elaborarea unui test pedagogic/ docimologic la disciplina Limba și literatura română este o activitate complexă, ce presupune parcurgerea mai multor etape. Astfel, mai întâi trebuie stabilit scopul evaluării (diagnostic sau prognostic) pentru a identifica structura și conținutul acesteia, apoi trebuie selectate conținuturile și a obiectivele corespunzătoare care vor fi vizate prin intermediul testului, fapt ce este sintetizat într-un tabel/ matrice de specificații. Acest tabel de specificații include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele unei taxonomii a domeniului cognitiv (în cazul taxonomiei lui Bloom: cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). Formularea itemilor constituie etapa cea mai laborioasă a elaborării unui test pedagogic/docimologic, profesorul de Limba și literatura română trebuind să identifice ce tipuri de itemi va utiliza (itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi), astfel încât să fie în concordanță cu scopul propus și cu obiectivele vizate în proiectul didactic.
Odată elaborat testul docimologic trebuie să fie însoțit și de o grilă de corectare și de notare (de un barem de evaluare și de notare) care să includă răspunsurile corecte pentru fiecare item, lucru care ușurează considerabil activitatea evaluatorului. Elaborarea baremului de corectare sau a modalității de calculare a scorurilor va permite evaluarea precisă și identică a răspunsurilor formulate de fiecare subiect care rezolvă conținutul testului. În cazul itemilor subiectivi, baremul de corectare și de notare va include elemente ale răspunsului care vor fi punctate. Dacă este vorba de teste nestandardizate sau elaborate de profesor, etapa următoare include aplicarea testului, în timp ce în cazul testelor standardizate această etapă este pregătită de etapele de pretestare și de revizuire, reformulare și definitivare a acestuia. Pretestarea are în vedere verificarea calităților globale ale testului, precum: obiectivitate, aplicabilitate, fidelitate și validitate și a calităților de dificultate și putere de discriminare a fiecărui item inclus în cadrul testului docimologic. În ultima etapă de construire a unui test este vorba despre posibila revizuire a acestuia, moment în care o parte a itemilor pot să fie reformulați, fie eliminați în funcție de rezultatele analizei privind caracteristicile precizate anterior.
Pentru a fi corect aplicat, un test docimologic standardizat, asemănător testelor psihologice, trebuie însoțit de indicații de utilizare care să includă toate detaliile tehnice, precum și informații complete privind administrarea și maniera de calculare a scorurilor.
Ca orice metodă de evaluare și testul pedagogic/docimologic prezintă avantaje, dar și dezavantaje. Principalul lor avantaj este acela că permit verificarea întregii clase într-un timp foarte scurt. Ele încearcă să acopere ceea ce este considerat esential, important din întregul conținut ce trebuie asimilat și determină formarea unor deprinderi de învățare semnificativă la elevi. Dezavantajul lor principal constă în faptul că testele pedagocice/docimologice favorizează o învățare ce apelează la detalii, la secvențe informaționale izolate și nu stimulează formarea capacităților de prelucrare a acestora, de sinteză sau de creație. Avantajele și dezavantajele testului în general, și a celui pedagogic/ docimologic, în special, au fost îndelung dezbătute: în timp ce unii au subliniat faptul că ele constituie mijloace eficiente de cunoaștere a performanțelor subiecților, de selecție a acestora (atunci când acesta este scopul aplicării lor) și poate contribui la luarea deciziei de tratare diferențiată, alții au invocat lipsa de rigoare în elaborarea și administrarea unora dintre teste (testele normative, de exemplu, au fost criticate pentru raportarea la rezultatele unui grup de referință, care nu întotdeauna este una potrivită, iar testele standardizate au fost criticate pentru că includ prea multe răspunsuri închise, adică pentru faptul că vizează capacitatea de memorare a subiecților, în timp ce testele cu itemi de tip eseu sunt considerate prea subiective).
În concluzie, se poate afirmă fără îndoială că valoarea unui test pedagogic/docimologic la disciplina Limba și literatura română depinde în mare măsură de competența celor care le elaborează și de pregătirea celor care le aplică și calculează scorurile, de unde și nevoia de pregătire riguroasă a acestora și de pregătire a cadrelor didactice pentru procesul de evaluare. Se știe că aceste teste au un rol important în reglarea activității educaționale (în elaborarea programelor de recuperare sau accelerare), însă în pofida acestui fapt, testul trebuie utilizat cu precauție, trebuind să fie respectate toate etapele și condițiile de elaborare, administrare și calculare a scorurilor.
 
BIBLIOGRAFIE:
Cucoș, C. (2006). Pedagogie. Iași: Editura Polirom.
McMillan, James H., (1992). Educational Research. Fundamentals for the Consumer. New York: Harper Collins Publishers Inc.
Radu, I. T., (1981). Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Radu, I. T., (2000). Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică.
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *