PROFESOR DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA MURARIU-DIACONESCU ALEXANDRA ȘCOALA GIMNAZIALA SPECIALA „CONSTANTIN PAUNESCU” IAȘI

Învățământul online și evaluarea online sunt procese ce ridică mari probleme în momentul prezent, în școlile speciale. Trecerea pe scenariul roșu, care presupune ca activitățile educative să se desfășoare la distanță, prin utilizarea mijloacelor tehnologice reprezintă un mare dezavantaj pentru elevii clasei mele, care sunt de altfel elevi cu deficiență mintală severă, înscriși în școala specială, clasa a-V-a. În primul rând, aceștia au mare nevoie de socializare, contact direct cu semenii lor. Prin ținerea copiilor acasă nu facem decât să îi adâncim în starea de handicap, să le luăm șansa la dezvoltarea unor deprinderi de socializare și integrare socială. În al doilea rând, școlile nu sunt pregătite pentru scenariul roșu. Deși s-au făcut din timp demersuri pentru obținerea unor dispozitive tehnologice care să vină în sprijinul elevilor, acestea încă nu au ajuns la copii. Elevii mei au dezavantajul de a proveni din medii defavorizate, cu situații financiare precare. Familiile nu își permit achiziționarea unui laptop sau a unei tablete de pe care copilul să poată participa la activitățile online, chiar dacă noi ca școală am făcut tot ce a ținut de noi și le-am creat și conturi pe platforme. Tot la clasa mea, o altă problemă majoră este faptul că există părinți care nu au deprinderi de scris-citit și nu își pot sprijini copiii în accesarea/explicarea activităților educaționale de pe platformă. În cazul acestui tip de familie, este vitală prezența fizică a copilului la școală și desfășurarea activităților sub îndrumarea profesorului, care are un rol esențial în dezvoltarea psiho-emoțională a elevilor cu cerințe educative speciale.
Și totuși ce facem cu acești elevi? Până ce vor primi tabletele mult promise, rolul meu ca profesor e să îi ajut cumva să aibă acces la înformațiile pe care trebuia să le predau la școală. Având în vedere că nu au acces la internet, că unii nu au ca sprijin un adult cu minime deprinderi de scris-citit, am ales ca variantă alternativă trimiterea pachetelor educaționale care cuprind fișe de lucru selectate/realizate pe nivelul lor de înțelegere concomitent cu păstrarea legăturii cu familia prin convorbiri telefonice sau întâlnirea cu câte un părinte, respectând măsurile de siguranță și distanțare socială, pentru a lămuri aspectele neînțelese. Cu restul elevilor, cei mai puțini ca număr, lucrăm pe platforma online a școlii, unde sunt postate zilnic activitățile și indicațiile de realizare a lor. Însă și aici este o problemă, în sensul că aceste fișe trebuie descărcate pe hârtie și elevii nu au imprimantă acasă. De asemenea, nu au nici priceperea de a naviga pe platformă, de a căuta în locul potrivit activitățile pe care le au de rezolvat și mai ales de a posta rezultatul muncii lor.
Primul lucru, care trebuie făcut când elevii vor primi tablete, este realizarea unui workshop cu părinții, în care să li se explice cum să lucreze pe platforma online a școlii, pentru a putea sprijini elevii în realizarea activităților. Inevitabil, părinții s-au transformat în partenerii noștri, fără de care nu putem să ne atingem obiectivele propuse. Ei ne sunt sprijin în drumul anevoios și plin de provocări pe care îl parcurgem în realizarea actului educațional.
Chiar și după ce se asigură necesarul de dispozitive tehnologice, învățământul online în rândul elevilor cu deficiențe mintale severe vine cu multe provocări și dezavantaje, făcându-l greu de realizat. Deși noi, ca școală, dăm tot ce avem în putință ca să fie bine, nu putem ignora particularitățile acestei categorii de elevi, cel mai bine fiind evidențiate prin definiția deficienței mintale dată de profesor Alois Gherguț în Volumul III al cărții Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice (2013), pag.141. Astfel, prin deficiență mintală se înțelege „reducerea semnificativă a capacităților psihice, care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de adaptare ale individului într-o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care fac parte. Deficiența mintală este înțeleasă ca o deficiență globală care influențează semnificativ adaptarea socioprofesională, gradul de competență și autonomie personală și socială, afectând întreaga personalitate: structură, organizare, deazvoltare intelectuală, afectivă, psihomotorie, adaptiv-comportamentală.” Deficiența mintală severă se remarcă printr-un decalaj foarte mare între dezvoltarea fizică și cea intelectuală. Indicatorul de dezvoltare intelectuală este reprezentat de coeficientul de inteligență, iar la elevii cu deficiență mintală severă, conform DSM IV (Diagnostic and Statistical Manual, 1994) este cuprins între 20/25 -35/40.
 Elevii, neavând autonomie personală și socială, au nevoie de sprijinul unui părinte în manevrarea dispozitivelor tehnologice. Prin urmare, cum poți realiza învățământ online și implicit evaluare online la elevii cu deficiențe mintale severe când lipsește baza reprezentată de lipsa accesului la tehnologie? Ce ne facem cu elevii care nu au sprijinul unei persoane ca să îi ajute să intre pe platformă și să acceseze cursul potrivit?
 Un alt aspect important este evidențiat de o particularitate a învățământului special. Programul școlar se întinde pe o durată mai lungă pe parcursul unei zile. Astfel, în fiecare zi, elevii cu deficiențe mintale petrec la școală mult mai multe ore decât elevii din învățământul de masă. Ei au dimineața un program ce conține activități de predare/învățare urmat la amiază de activități terapeutice specifice. Astfel, în programul de dimineață, profesorul de psihopedagogie specială, care este și diriginte la clasă de cele mai multe ori, se ocupă de predarea conținuturilor noi, din mai multe arii curriculare, ajungând să predea peste 10 discipline diferite. În continuarea programului de dimineață, vine profesorul educator care consolidează conținuturile predate în programul de dimineață și complementar realizează activități de terapie educațională complexă și integrată (terapie ocupațională, socializare, stimulare cognitivă, ludoterapie și formarea autonomiei personale). De asemenea, există și profesorul psihopedagog care preia un elev sau o grupă de elevi pentru terapie (logopedie, psihomotricitate, stimulare cognitivă etc) individuală sau de grup, uneori având și ore în parteneriat cu cei doi specialiști menționați mai sus. Pe lângă aceste servicii, elevii beneficiază și de câteva ore de kinetoterapie pe săptămână. Având în vedere toate aceste aspecte, este de la sine înțeles că este imposibil să ții un elev cu deficiență mintală severă în fața unui monitor zeci de ore. Neavând capacități de generalizare și abstractizare ei nu pot lucra în lipsa materialului concret și a contactului vizual cu cel ce realizează actul educațional.
 Chiar și în cazul în care fiecare elev și profesor ar avea acces la mijloacele și materialele necesare, evaluarea online s-ar realiza cu mare dificultate. În primul rând, evaluarea este un proces complex, dinamic, continuu. Ea trebuie gândită ca un instrument pentru îmbunătățirea activității și nu ca un test a ceea ce știu sau nu știu elevii. Ca profesor al unor elevi speciali, nu poți evalua cunoștințele asimilate prin intermediul unui test grilă trimis pe o platformă școlară. Se pierde interacțiunea elev-profesor, se comunică mai greu, mai ales dacă semnalul la internet este slab și dacă elevii sunt nonverbali; se pune presiune pe elev, care trebuie să se străduiască să țină pasul cu ceilalți colegi ai săi, ceea ce îi este imposibil de realizat.
 Revenind la situația actuală, reală, din școlile speciale va fi o mare provocare pentru noi, profesorii, să realizăm evaluarea online în lipsa unor mijloace și materiale tehnologice și mai ales în condițiile în care elevii nu au autonomie personală iar nivelul lor cognitiv este atât de redus încât nu pot accesa platforma online în mod independent.